Stai și câștigi: actorii și chelnerii, plătiți mai bine ca șomeri

Cele mai mari cheltuieli cu forța de muncă au fost consemnate, în perioada de vârf a pandemiei (trimestrul II 2020), în hoteluri-restaurante și în activitățile cultural-recreative, după ce în trimestrele anterioare clasamentul costurilor era dominat de angajații de la stat (sănătate, învățământ, administrație publică).

Chiar dacă în turism și în cultură salariile sunt, de obicei, la limita minimumului pe economie, în trimestrul II (când aceste activități au fost oprite administrativ) s-au acordat - cel puțin pe hârtie - venituri de compensare la nivelul mediului pe economie, astfel că și costurile cu aceste categorii de personal au crescut exploziv. Ziua de „muncă” a ajuns, în aceste sectoare, la 271,4 lei (turism), respectiv 248,1 lei (cultură), după ce în aceeași perioadă din anul trecut fusese de 156, respectiv 191 de lei, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul.

„În trimestrul II 2020, costul orar al forţei de muncă a înregistrat o rată de creştere de 11,47% faţă de trimestrul precedent şi de 16,11% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Creșterea a fost determinată în principal de întreruperea activității în contextul COVID-19”, explică, într-un comunicat, Institutul Național de Statistică (INS). Cea mai semnificativă creştere a costului orar al forţei de muncă s-a regăsit în hoteluri şi restaurante (+74,09%), urmată la mare distanţă de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+30,01%). Potrivit INS, „aceste sectoare economice au fost şi cele mai afectate de întreruperea/încetarea activităţii agenţilor economici ca urmare a instituirii stării de urgență/alertă pe întregul teritoriu al României. Deşi cheltuielile totale cu forţa de muncă din hoteluri şi restaurante au scăzut comparativ cu trimestrul precedent, scăderea timpului efectiv lucrat a fost mult mai accentuată, determinând astfel evoluţia crescătoare a costului orar al forţei de muncă”.

La polul opus, cea mai redusă creştere a costului orar al forţei de muncă s-a înregistrat în construcţii (3,85%), activitate în care atât cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă, cât şi timpul efectiv lucrat au avut evoluţii pozitive.

Cel mai mult au crescut cheltuielile directe

Și față de trimestrul II 2019, cele mai semnificative creşteri ale costului cu forța de muncă s-au regăsit tot în hoteluri şi restaurante (+77,01%), respectiv în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (+41,36%).

Per ansamblu, creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 16,2%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) a fost de 14,13%, a mai comunicat INS. În terminologia statisticienilor, cheltuielile directe cu forţa de muncă includ sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile în natură ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de muncă), sumele brute plătite salariaţilor (ca stimulente) din profitul net realizat de unitate, sumele brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură) acordate conform legislaţiei în vigoare. În cheltuielile directe cu forţa de muncă se cuprind şi contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate suportate de angajat.

Cât costă ziua și ora de muncă

Fiecare zi de muncă prestată în România costa, în medie, în trimestrul II din acest an, 180 de lei, ceea ce înseamnă 7,51 lei pe oră, reiese din datele INS. În trimestrul I, acest cost mediu era de 152,7 lei pe zi, respectiv 6,3 lei pe oră, iar în trimestrul II 2019 – 154,8 lei/zi, respectiv 6,4 lei/oră.

Primele cinci locuri în topul costurilor au fost ocupate, în trimestrul II 2020, de HoReCA (11,3 lei/oră), activitățile culturale și recreative (10,3 lei/oră), învățământ (9,1), sănătate (8,7) și administrația publică (7,9). Pentru comparație, în același trimestru din anul trecut primele poziții în clasamentul costurilor cu forța de muncă erau ocupate de angajații din sănătate (8,03 lei/oră), cultură (7,9), învățământ (7,6), administrație publică (7,09) și construcții (6,9 lei/oră). Sectorul de hoteluri-restaurante se clasa, anul trecut, abia pe locul 8 în acest clasament, cu 6,5 lei/oră.

Potrivit INS, „în costul orar al forţei de muncă sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic”. În plus, „indicatorii sunt influenţaţi de întreruperea activității în contextul pandemiei, prin diminuarea timpului efectiv lucrat”.

Costul forței de muncă în sectoarele oprite pe timpul pandemiei a crescut de la 7 la 11 lei pe oră