Tablou de bord: economia merge din gard în gard

După ce în 2019 România domina topurile creșterilor economice, atât trimestriale, cât și anuale și semestriale, în 2020 a sărit în cealaltă extremă, cu minusuri dintre cele mai mari la nivelul Uniunii Europene. În mai puțin de un an am ajuns pe locul 15, de pe locul 2, și am coborât chiar sub media UE, dar nu numai din cauza pandemiei, ci și pe fondul unor dezechilibre și deficite care s-au tot accentuat. Chiar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a recunoscut că doar jumătate din deficitul bugetar, spre exemplu, este cauzat de criza coronavirus, fără a se referi la restul cauzelor. Iar noua prognoză macroeconomică arată că revenirea pe plus se va produce abia la anul, după ce 2020 se va încheia cu un minus de 3,8% și cu o dublare a deficitului bugetar. Astfel că tabloul de bord al economiei arată ca la o mașină care merge din extremă în extremă, din gard în gard, fără vreun șofer care să-i strunească volanul și comenzile.

În 2020, după un prim trimestru cu creștere economică de 2,4% (față de același interval din 2019), a venit trimestrul II cu o scădere de 10,5%, astfel că pe primele 6 luni scăderea economiei a fost de 4,7%, arată seriile de date ale Institutului Național de Statistică (INS). Pentru comparație, în 2019 aveam creșteri de 5% în trimestrul I, apoi de 4,4% în trimestrul II și o medie de +4,7% la semestrul I (primele 6 luni), toate acestea plasând România pe primele locuri în clasamentele UE și, desigur, mult peste media comunitară.

Cum am reușit această „performanță” nu e greu de explicat, având în vedere că - după cum au și avertizat analiștii încă de anul trecut - economia era oricum firavă în fața unei crize, din cauza dezechilibrelor structurale. Consumul din import (mai ales cel agroalimentar), producția locală în scădere, cheltuielile publice nesăbuite, spațiu fiscal tot mai restrâns pentru investiții, ca să nu mai vorbim de precaritatea infrastructurii - toate acestea au existat și înaintea pandemiei, criza coronavirus nefăcând altceva decât să le accentueze și să ne arate cât de vulnerabilă era, de fapt, economia.

Deficitul bugetar se va dubla

Odată cu rectificarea bugetară de vară, Guvernul a prognozat că veniturile publice se vor diminua, pe sold, cu 289,4 milioane de lei, timp în care cheltuielile se vor majora cu 24,4 miliarde de lei. Deficitul bugetului general consolidat va crește, astfel, de la 45 de miliarde de lei în primele 6 luni la 91 de miliarde de lei (8,6% din PIB) la sfârșitul anului.

În noul scenariu creionat de Guvern, evoluția economică pentru anul 2020 este estimată la -3,8%, revizuită de la -1,9% în scenariul precedent, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit şi în trimestrul III, ceea ce va conduce la o revenire mai lentă decât se estimase iniţial.

Evoluții haotice în contextul european

Pandemia de coronavirus a afectat toată Europa, dar România încasează acest șoc într-o măsură mult mai mare decât alte țări, după cum arată datele Eurostat. Astfel, anul trecut, în trimestrul al doilea, rezultatul nostru era de cinci ori mai bun decât media UE, care a fost de 0,2%, și ne plasa pe locul 2 în spațiul comunitar, după Ungaria, al cărui PIB urcase cu 1,1%. Anul acesta, între aceleași două trimestre, T2 față de T1, economia României a scăzut cu 12,3% - mai mult decât media UE, care a fost de -11,7%. Iar din acest punct de vedere, am coborât pe locul 15, pentru că stau „mai bine” decât noi Finlanda (-3,2%), Lituania (-5,1%), Danemarca (-7,4%), Letonia (-7,5%), Slovacia (-8,3%), Cehia (-8,4%), Olanda (-8,5%), Suedia (-8,6%), Polonia (-8,9%), Bulgaria (-9,8%), Germania (-10,1%), Austria (-10,7%), Cipru (-11,6%), Belgia (-12,2%). Dacă vom analiza evoluțiile în raport cu același trimestru din anul anterior, vom observa un fenomen asemănător. În T2 2019 față de T2 2018, România a raportat un avans economic de 4,6%, mult peste media spațiului comunitar, de 1,3%, și situat pe a doua poziție, tot după Ungaria, care a avut un salt de 5,1%. În al doilea trimestru din 2020 comparativ cu perioada similară din 2019, economia României a scăzut cu 10,5%, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o diminuare de -14,1%. La acest capitol am căzut pe locul 9, după  Lituania (-3,7%), Finlanda (-5,2%), Polonia (-7,9%), Bulgaria (-8,2%) etc.

Creșterea pensiilor și alocațiilor, în contextul scăderii veniturilor bugetare și al adâncirii deficitului public, este cea mai importantă sursă de incertitudine la nivelul evoluțiilor viitoare.

Consiliul Fiscal

Produsul Intern Brut estimat de Guvern pentru anul 2020 este de 1.058 de miliarde de lei, în scădere 1,4 miliarde față de cel din 2019

Noul buget: cum se va împărți sărăcia

La rectificarea bugetară s-au stabilit fonduri suplimentare pentru ministerele Finanțelor (+14,04 miliarde de lei), Economiei (+4,37 miliarde de lei credite de angajament și +1,5 miliarde de lei credite bugetare), Sănătății (+3,11 miliarde), Agriculturii (+2,99 miliarde),  Dezvoltării și Administrației (+1,01 miliarde), Afacerilor Interne (+1,26 miliarde), Fondurilor Europene (+1,18 miliarde lei credite de angajament și +198,2 milioane lei credite bugetare), Transporturilor (+814,7 milioane de lei), Educației și Cercetării (+551,4 milioane de lei), Mediului (+116,7 milioane lei) și Justiției (+71,6 milioane de lei). Bugete diminuate vor avea Camera Deputaților (-8 milioane de lei), Curtea de Conturi (-22,3 mil. lei), Consiliul Concurenței (-28,3 mil. lei), Ministerul Culturii (-51,5 mil. lei), ANI (-4 mil. lei) și ICR (-11,5 mil. lei).

Bani în plus, la rectificarea bugetară, mai primesc și AEP (pentru organizarea alegerilor), ANSVSA (pentru gestionarea pestei porcine africane), SGG (pentru biserici) și serviciile speciale.