Vești proaste: costurile, prețurile și inflația cresc în perioada următoare 

Inflația în România a ajuns în aprilie la 3,2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, de la începutul pandemiei. Acesta este un semn de revenire a economiei, sugerând existența unui apetit ridicat de consum. Cererea este în creștere, existând lichidități semnificative în piață, fapt ce conduce la majorarea prețurilor, potrivit unui raport al firmei de brokeraj XTB, citat de financialmarket.ro.

Analiștii XTB iau în calcul cinci factori care ar putea indica o creștere suplimentară a ratei inflației în perioada următoare în România și în lume:

1. Transferurile de bani sunt imense – datorită plăților directe, a ajutoarelor speciale de șomaj și a altor ajutoare, gospodăriile din țările dezvoltate au mai mulți bani decât ar fi avut în cazul în care pandemia nu s-ar fi întâmplat!

2. Cererea de reînnoire este puternică – consumatorii nu au putut cheltui o parte din venituri din cauza restricțiilor, însă ar putea dori să compenseze în exces după relaxarea condițiilor.

3. Prețurile mărfurilor sunt în creștere – nu este doar cazul petrolului. La fel se întâmplă și cu bumbacul, cuprul și cerealele. Acesta este parțial un rezultat al ratelor de dobândă 0%, deoarece investitorii privesc aceste active drept oportunități de investiții.

4. Costurile COVID – economia se redeschide, dar regimul sanitar rămâne sub presiune, având în continuare costuri ridicate.

5. Există mai puțină concurență – unele companii au fost închise, în special în domeniul serviciilor. Mai puțină concurență înseamnă mai multă putere de stabilire a prețurilor.

Efectele creșterii ratei inflației nu vor întârzia să apară

Efectele faptului că rata inflației a ajuns la 3,2% în România luna trecută se vor face simțite în perioada următoare. „Cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, ale căror preţuri au crescut cu 5,2%, în vreme ce serviciile s-au scumpit cu 2,6%, conform datelor Institutul Naţional de Statistică (INS). Această tendință vine în contextul redinamizării economiei reale şi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, dar și a efectului de bază (prețurile au fost mai scăzute în lunile martie şi aprilie 2020, în contextul restricțiilor)”, potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană, cu un avans al Produsului Intern Brut de 2,8% comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) și Lituania (1,8%), arată datele preliminare publicate ieri de Eurostat.
 

Cererea este în creștere, pune presiune pe prețuri

Banca Naţională a României (BNR) a transmis, în urma recentei şedinţe de politică monetară, că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să depășească vizibil limita superioară a intervalului ţintă în semestrul II 2021. Ţinta BNR pentru inflaţie este de 2,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus 1%. „Acesta este un semn de revenire a economiei, sugerând existența unui apetit ridicat de consum. Cererea este în creștere, existând lichidități semnificative în piață, aspect care se transpune în majorarea prețurilor. Este posibilă şi o creştere suplimentară a costurilor, măsurile de combatere a pandemiei au presupus investiţii, ale căror costuri sunt transmise către consumatorii finali”, mai explică analistul Radu Puiu.

Situația macroeconomică s-a îmbunătățit

Restricțiile legate de pandemia COVID-19 au adus economia globală într-o recesiune profundă, prețurile petrolului scăzând temporar chiar sub zero. Băncile centrale au comunicat deschis despre necesitatea de a contracara deflația. Cu toate acestea, situația macroeconomică s-a schimbat în ultimele luni, ca urmare a faptului că majoritatea țărilor implementează cu succes măsuri care le ajută să diminueze efectele negative ale pandemiei, se mai arată în analiza XTB. Peste tot în lume băncile centrale au fost surprinse de amploarea procesului de redresare economică și de creșterea costurilor care încurajează firmele să crească prețurile. Intervenționismul, care a salvat economia globală de la prăbușire, a făcut ca gospodăriile să aibă uneori venituri mai mari decât dacă pandemia nu s-ar fi întâmplat deloc. În același timp, politica privind banii gratuiți i-a încurajat pe investitori să caute alternative la numerar, care au avut un impact semnificativ asupra prețurilor materiilor prime, determinând ulterior creșterea costurilor pentru companii.