Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cotidianul austriac Wirtschaftsblatt analizează utilitatea şcolilor profesionale din România. "Aş angaja pe loc un instalator, însă nu găsesc nici unul”, se plânge un patron austriac al unei firme din România, citat de cotidianul respectiv.
"Declaraţia este cel puţin la fel de veche precum ştirea că în România lipsesc muncitorii calificaţi, dar mai ales pregătirea avizată pentru formarea lor. Bucureştiul a încercat deja implementarea unui sistem dual precum cel din Austria şi Germania cu pregătire practică în câmpul muncii şi pregătire teoretică în şcolile profesionale. O astfel de iniţiativă legislativă, bazată pe una precedentă, a fost adoptată în 2011, însă nu este pusă în aplicare”, scrie Wirtschaftsblatt. Care încearcă şi o explicaţie:”Deloc surprinzător, acest lucru se întâmplă şi din cauza resurselor financiare. În aceste condiţii nu este clar cine se va ocupa şi mai ales cine va plăti şcolile profesionale. Se pare că se încearcă atragerea unor parteneri privaţi. Un pas care nu este acceptat în unanimitate”, notează publicaţia citată.
"Statul împinge responsabilitatea în curtea economiei private”, susţine un director al companiei Wifi-International. "Practic, firma care vrea să angajeze un ucenic, ar trebui să fie agreată de şcoală. Apoi există multe meserii, de exemplu instalatorii, pentru care nu există nici o formă de învăţământ, nici în şcolile profesionale, unde românii ar trebui să înveţe de acum câte o meserie. Statul ar vrea să subvenţioneze firmele care doresc să angajeze ucenici, însă condiţiile birocratice sunt dificile, documentele trebuie reactualizate lunar, iar subvenţia de aproximativ 100 de euro pe lună este destul de mică”, este părerea jurnaliştilor de la Wirtschaftsblatt. "Ca angajator nu o să găsiţi marele jackpot aici”, consideră reprezentanta unei case de avocatură din Bucureşti.
"Ultimele estimări arată că aproape 100.000 de oameni lucrează la filiale firmelor austriece din România. Cei mai mulţi întreprinzători îşi pregătesc viitorii angajaţi în cadrul unor programe de training în propriile firme. Cunoştinţele lor nu pot fi certificare în nici un fel, sau cel puţin nu în străinătate. Tocmai aceste dezavantaje asigură un anumit standard şi fac obligatorie obţinerea unei diplome. O problemă generală a meseriilor în România este reputaţia proastă pe care o au. Cine poate, încearcă să ajungă la o universitate. În România se vorbeşte deja de o inundaţie cu diplome, şansele acestora pe piaţa muncii fiind reduse”, scriu jurnaliştii austrieci.
Wirtschatsblatt remarcă şi un alt fenomen neplăcut pentru angajatori, aşa-numitul Job-hopping (angajatul îşi schimbă în mod frecvent locul de muncă), despre care afirmă că a fost blocat de criza economică. "În condiţiile actuale, plata la timp a salariilor ar putea reprezenta un motiv suficient pentru un angajat să aleagă o anumită firmă, în detrimentul alteia”, subliniază Wirtschaftsblatt.
