Îndeletnicirile de bază din viața satului tradițional românesc se păstrează și reprezintă deja o nișă importantă pentru absorbția forței de muncă. Meșteșugarii au piața de desfacere asigurată dacă se orientează spre cerințele consumatorilor, mai ales în zona de suvenire sau mobilier de grădină. Există și oportunități de formare profesională sau de specializare, inclusiv pentru restauratori de obiecte tradiționale, iar un nou trend este susținut de instituțiile de cultură, precum muzeele satului, din toată țara, dar și de târgurile de turism, de mobilier, de produse agricole și de evenimentele dedicate meșteșugarilor, precum Târgul Lemnarului, care a ajuns la cea de-a XXV-a ediție, anul acesta.

Meserii considerate până nu de mult pierdute pentru piața forței de muncă au revenit în forță. Oalele tradiționale, covoarele și iile lucrate manual, dar mai ales obiectele lucrate în lemn sunt căutate de un număr din ce în ce mai mare de consumatori, atât pentru a le folosi ca decorțiuni, cât și pentru uz casnic. Acest trend contribuie la păstrarea tradițiilor și a acestor meserii, dar și la creșterea gradului de ocupare pe piața forței de muncă, prin implicarea unui număr mare de meșteșugari în nișa de piață creată prin creșterea cererii de obiecte manufacturate. Același trend al pieței contribuie și la absorbția de fonduri europene pentru diverse proiecte pentru formare profesională a meșteșugarilor și a restauratorilor de care este nevoie pentru lucrări de reabilitare a clădirilor istorice, în România și în alte țări.

Nevoia de meșteri și restauratori

Decorațiunile de lemn, specifice multor zone din România, cu precădere Țării Muscelului, din nordul județului Argeș, până în nordul județului Dâmbovița și chiar spre Valea Prahovei. Nevoia de meșteri care să poată reface decorațiunile de lemn ale caselor monument istoric este deja atât de mare, încât se așteaptă inițiative de accesare a fondurilor europene pentru crearea unui număr mare de specialiști, ce vor putea lucra apoi și pentru restaurarea clădirilor monument sau a operelor de artă din alte țări ale lumii, dar vor putea opta și pentru partea de artizanat, din ce în ce mai căutată pe piața suvenirelor. Pornind de la aceste nevoi se pot pune bazele unei adevărate industrii a meșteșugurilor tradiționale, care ar putea să absoarbă o mare parte din populația aflată acum în șomaj sau în situații de risc, prin pierderea locurilor de muncă, în pandemie.

Lemnarii au târg dedicat

Tocmai pentru că există cerere de astfel de produse pe piață, în creștere, meșterii lemnari au un târg al lor, în fiecare an. Târgul Lemnarului a avut loc și anul acesta, în perioada 21-23 august, la Horea-Matisești, în Apuseni, ajungând la cea de-a XXV-a ediție. Aici, meșterii se întrec în dibăcie, participă la concursuri și susțin workshopuri demonstrative care un le pun în evidență iscusința. Ideea târgului a pornit de la nevoia de a crea o piață pentru lemnarii din zona Apusenilor, dar se extinde spre înglobarea tuturor meșteșugurilor populare tradiționale specifice zonelor din Țara Moților, cu un festival gastronomic, demonstrații ale creatorilor de produse tradiționale și multe altele. Exploatând latura turistică a evenimentului, organizatorii atrag, de la un an la altul, noi categorii de consumatori ai acestor produse tradiționale, prin oferta de eveniment care include deja spectacole de muzică folk, drumeții montane, cicloturism, șezători la foc de tabătă, transformând târgul de obiecte manufacturate într-un adevărat festival, prin care meșterii intră în contact direct cu mai multe categorii de clienți. „Ne-am bucurat de prezența multor categorii de participanți, în cele trei zile de eveniment, de anul acesta. Ne bucurăm că și Consiliul Județean Alba, și Ministerul Culturii sprijină evenimentul anual dedicat lemnarilor, pentru că astfel putem dezvolta din ce în ce mai mult această nișă de piață. Noi avem în vedere inclusiv implementarea unui proiect de formare profesională a meșterilor lemnari, cu fonduri europene, pentru că piața de desfacere devine din ce în ce mai vastă, pe zi ce trece, iar prin evenimente atât de complexe îi încurajăm atât pe meseriași, cât și pe cumpărători să iubească meșteșugurile tradiționale”, a explicat, pentru Jurnalul, Rodica Pavel, reprezentanta Asociației TRANSCARPATICA, organziatorul Târgului Lemnarului.

Fondurile europene dedicate formării profesionale pot fi folosite, cu succes, pentru a crea un număr mare de meșteri lemnari. Piața de desfacere a acestor produse se extinde, iar cererea este din ce în ce mai mare pentru obiectele manufacturate. O altă nișă este cea a restauratorilor pentru ornamentele și obiectele sculptate în lemn.