Acum 100 de ani. De la comisia monumentelor istorice

Comisia monumentelor istorice a ţinut sâmbătă şedinţă sub preşedinţia dlui C. Dissescu, ministrul cultelor şi instrucţiunii. Au fost prezenţi dnii I. Kalinderu, E.A. Pangratti. Gr. Cercek şi V. Pârvan, membrii comisiunii; P.S. Arhiereu Vartolomeu Bacăoanu, adminsitrator al Casei Bisericii, N. Ghika-Budeşti, arhitectul-şef A. Lepădatu, secretarul comisiunii arh. Lupu şi M. Galiţa.

Căldăruşani şi Stavropoleos

Între chestiunile la ordinea de zi care au fost dezbătute în această şedinţă, două au preocupat îndeosebi comisiunea: chestiunea terminării lucrărilor de la Căldăruşani şi chestiunea regulării succesiunii lucrărilor la Biserica Stavropoleos. Cu privire la această din urmă chestiune s-a recomandat ca lucrările să fie continuate de d. arhitect-şef al comisiunii, secondat de d. arhitect Zagoriţ, fost ajutor al răposatului Mincu. Asemenea, s-a hotărât inventarierea şi colecţionarea tuturor pieselor ce au servit la lucrările de restaurare, spre a fi clasate şi aranjate în localul muzeului de la Stavropoleos.

Haret şi Mincu

În această şedinţă, prima a anului 1913, d. Kalinderu a făcut apologia lui Spiru Haret, sub ministerul căruia s-au reactivat lucrările comisiunii şi s-au pus la cale publicaţiile, şi a răposatului arhitect Mincu, ca promotor al arhitecturii noastre naţionale şi restaurator al Bisericii Stavropoleos. (...) D. Kalinderu propune în aceste sens, pentru perpetuarea amintirii lui Mincu, să i se facă un bust (...), se însărcinează d. Bălăcescu, sculptorul comisiei, cu această lucrare.

Arta românească, la München

Participarea oficială a artiştilor români la expoziţia internaţională de la München, ce se va deschide în vara aceasta, este pe deplin asigurată. În urma stăruinţelor comisarului României, d. consul general von Gunther, şi a delegatului artistic al nostru, d. prof. von Petersen, care este totdeodată şi preşedintele Expoziţiei, România a căpătat una dintre cele mai bune săli pentru secţiunea sa. Anume sala No. 63 din Glaspalast, sală situată în linia mediană a aripei drepte, în apropierea Franţei şi direct învecinată cu Olanda şi Rusia. Aceeaşi sală a fost rezervată la ultima expoziţie internaţională pentru operele artistului Bocklin. Sperăm că lucrările artiştilor noştri se vor semnala după cum se cuvine valorii lor necontestate, într-acest concurs internaţional, ducând peste hotare bunul renume al artei româneşti. Într-acest scop, artiştii noştri sunt invitaţi să pregătească cele mai bune lucrări ale lor în vederea expoziţei, anunţând în scris participarea lor delegatului oficial al expoziţiei, dlui Al. Tzigara-Samurcaş, la Fundaţia Carol I.  O expoziţie provizorie a lucrărilor se va anunţa în curând, în vederea alegerii operelor ce se vor trimite la München. Spezele de transport la ducere şi întoarcere se fac în contul expoziţiei, fără nici o sarcină pentru artiştii participanţi.

Din “Universul”, 18 februarie 1913; texte selectate de Magda Cristina Ursache