Astăzi e ziua ta... Alexandru Arşinel

Un monument al comediei, irezistibil, simpatic în aşa fel, încât îţi vine să-l iei acasă. Rămâne el însuşi în fiecare rol, ştie şi el acest lucru. Extraordinar, fabulos actor de comedie, se luptă cu propria-i popularitate. Flirtul său cu cinematograful a fost mereu tulburat de pasiunea pentru teatrul de revistă şi televiziune, căci Alexandru Arşinel nu a putut refuza niciodată o partitură pe această scenă. Totuşi, cel mai mare atu al său a fost seriozitatea. Alexandru Arşinel şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere. Îi urăm "La mulţi ani!".

"Publicul teatrului de revistă are simţul măsurii"
Despărţirea de Jean Constantin şi-a pus amprenta pe sufletul directorului Teatrului de Revistă Constantin Tănase, Alexandru Arşinel. Cu greu îşi mai găseşte cuvintele. Pentru prima dată, ziua sa de naştere a rămas în umbra dispariţiei marelui actor atât de iubit de public, care spunea de multe ori că doreşte să i se spună, simplu, Jean.

Născut la Dolhasca, Alexandru Arşinel a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", din Bucureşti, în anul 1962. O mare actriţă, Irina Răchiţeanu Şirianu, i-a deschis calea spre actorie. Alexandru Arşinel a încercat Facultatea de Construcţii de la Iaşi, dar nu a intrat, apoi un an a activat ca figurant la Teatrul Naţional din Iaşi. Marea actriţă l-a văzut la un examen pentru cursurile de pregătire şi l-a luat la clasa domniei-sale. "Mi-a deschis drumul spre această carieră şi-i port o recunoştinţă veşnică", spune Alexandru Arşinel.

A avut multe roluri. La examenul de stat a jucat pastorul Anderson din "Discipolul diavolului", Platonov din "Oceanul" lui Stein, a jucat Paraschiv în "Groapa" lui Barbu, primul muzical românesc de mare întindere şi cu succes formidabil... Rolul principal din "Ploşniţa" de Maiakovski a fost cel mai iubit şi i-a adus o satisfacţie imensă. Parteneriatul cu Stela Popescu, care anul acesta împlineşte 32 de ani, a fost marea sa bucurie şi împlinire. Ar fi vrut să joace Caragiale. Unele roluri le-a jucat la radio, dar şi-ar fi dorit "Revizorul", "Burghezul Gentilom", "Oedip"... "Teatrul se modifică uşor, în funcţie de oamenii care-l practică, de generaţiile care vin mereu cu anumite idei, unele de modernism, altele uşor trăsnite. De-a lungul timpului, multe personalităţi şi-au pus pecetea într-un fel sau altul asupra instituţiei respective. Publicul teatrului de revistă are simţul măsurii şi al pudorii. Teatrul lipsit de sens, exhibiţionist, vulgarităţile în limbaj sau în imagine îi displac."

În momentul în care a acceptat să preia funcţia de director, teatrul pur şi simplu se dezmembra, vechea conducere cedând cu foarte mare uşurinţă Grădina Boema, o locaţie de referinţă în istoricul acestui gen de peste 130 de ani, şi Sala Victoria, transformată tot cu multă uşurinţă în cazinou, apoi un fost ministru de Externe a dăruit-o statului german, acolo fiind odinioară Ambasada germană. Tot aşa s-a cedat şi Grădina Batiştei. Hrănindu-se cu acest gen, trăind în acest loc ce i-a devenit într-un fel sau altul a doua casă, Alexandru Arşinel a acceptat să se implice în soarta Teatrului Tănase.

Din 1998, a iniţiat unele proiecte pentru ca acest gen de teatru să nu se autodizolve. Herăstrăul era în paragină, Sala Savoy şi imobilul din Calea Victoriei nr. 33 erau într-o situaţie alarmant de gravă. Lucrările au început la Savoy, iar printr-o înţelegere cu Cartelul Alfa, care are în proprietate Sala Rapsodia din Lipscani, i-a primit în gazdă acolo aproape şapte ani. Renovarea Sălii Savoy a fost un fel de misiune personală, iar inaugurarea ei a reprezentat recompensa pentru acest efort. Despre criză, Alexandru Arşinel spune:
"O vom resimţi şi mai mult, căci la salariile şi-aşa modeste, mă refer mai ales la tehnicieni, la balerini şi aşa mai departe, de 600-700-800 de lei ­ reducerea cu 25% va fi extrem de dramatică. Dar genul ăsta de teatru a trecut şi prin război, a trecut şi printr-o perioadă de 50 de ani în care şi-a făcut datoria, iar Grădina Boema, a cărei lipsă o simţim din plin, lasă un gol imens. Singura bucurie este atunci când sun la casierie şi mi se spune câte bilete s-au vândut sau «nu mai avem locuri». Asta mă bucură. E un gen popular, izvorât din spiritul poporului român, un gen la care lumea se întoarce mereu, poate singurul în care poporul îşi simte «oful» reprezentat pe scenă.

Pregătim pentru Grădina Herăstrău, pentru perioada estivală, în regia maestrului Biţu Fălticineanu, spectacolul «Vara nu-i ca iarna», în care va juca toată distribuţia teatrului Tănase şi sper să fie un spectacol care să placă publicului".

Pentru activitatea depusă, Stela Popescu şi Alexandru Arşinel au fost răsplătiţi, în anul 2002, cu Premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă. În 2004, a fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural", în grad de Mare Ofiţer.