Astăzi e ziua ta... Radu Varia!

De Sfinţii Constantin şi Elena. Autor, eseist, critic şi istoric de artă, Radu Varia şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".

"Într-un rând, această sărbătoare, zi de naştere şi onomastică pentru mine, m-a găsit la celălalt capăt al pământului, în Insulele Hawaii, contemplând măreţia violentă a naturii. Altă dată mă aflam în fastuosul Palat al Maharajahului din Jaipur, venerând India şi adâncurile misterioase ale civilizaţiei. Observam acolo, nu fără o anume fascinaţie, adevărul spuselor de la noi: "Ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus". Pe Mariana Nicolesco, fără să ştie nimic despre ea, despre vocea ei, despre operă şi despre triumfurile ei pe marile scene lirice ale lumii, toţi, oriunde am fi mers, o numeau din instinct Maharani. Regină.

Tudor Arghezi mă primea întotdeauna cu multă simpatie. Pe volumul "Cu bastonul prin Bucureşti" mi-a dat o dedicaţie cuprinzând o metaforă pe care n-am regăsit-o în analele noastre literare: "Încă o carte se înghesuie în biblioteca alesului prieten al cuvintelor scrise, Radu Varia, cu dragostea semnatarului".

Într-o seară de 21 mai, care se întâmpla să fie şi ziua lui de naştere, şi cum nu-i urasem "La mulţi ani!", i-am adresat două-trei rânduri pe care, trecând pe Aleea Aviatorilor, unde locuia, le-am predat personal unei tinere bone îmbrăcată în alb şi albastru, ca în Elveţia, unde Arghezi trăise cândva. Aceasta, pe care o vedeam pentru prima dată, mi-a cerut să nu plec, căci "Domnul ţine neapărat să răspundă". Într-o fracţiune de secundă mi-a remis, la rândul ei, un plic în care aveam să găsesc o bancnotă albastră de cinci lei, pregătită anume pentru mesageri. O păstrez şi azi.

Sărbătoarea din acest an m-a găsit în mijlocul a mii de imagini. Lucrez la o nouă ediţie americană a cărţii mele "Brâncuşi", versiunile anterioare fiind epuizate, ca şi ediţia franceză publicată de Gallimard, ori cea japoneză editată de Seibu. Pregătesc totodată o conferinţă despre Brâncuşi, ce va avea loc la sediul Băncii Centrale Europene din Frankfurt. O conferinţă la care vor asista, înţeleg, guvernatorii băncilor centrale din ţările Uniunii Europene. La Universitatea Waseda din Tokio, în schimb, a trebuit să mă supun rigorilor academice, vorbind despre "Premise filosofice şi determinări matematice" în opera acestuia. De asemenea, termin proiectul unei vaste expoziţii a operelor sale, prima în Spania.

În fine, după peste patru decenii în care am organizat în Europa şi în America expoziţiile marelui pictor Horia Damian, iată că iniţiativele mele de a-l face cunoscut şi în ţară prind corp în toamnă, cu evenimente extraordinare, la Palatul Mogoşoaia şi la Muzeul de Artă Contemporană din Bucureşti.

Încolo? "Ce gândiţi despre nemurirea sufletului şi despre reîncarnare?", m-a întrebat odată, tot de ziua mea, Salvador Dali. Exasperându-l, cred, căci pretindea că am răspunsuri la toate cele, şi mai ales la o asemenea chestiune, pe un ton de motan mistic i-am zis că nu ştiu prea bine. Mă tem că şi acum aş răspunde la fel.