Astăzi e ziua ta, Ştefan Hruşcă

Un copil al Maramureşului, plecat în lume să colinde, care a rămas simplu cu aceeaşi vorbă, cu acelaşi fel de a se comporta cu semenii şi cu prietenii... Ştefan Hruşcă împlineşte, în curând, 55 de ani. Îi urăm “La mulţi ani!”.

“Probabil că dacă nu era muzica, modelam suflete în alt mod decât o fac acum”
Aşa cum obişnuieşte în fiecare an, îndrăgitul cantautor vine în România pentru a concerta cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun. În perioada 9-20 decembrie 2012, artistul va susţine turneul “Colinde 2012”, care va cuprinde 14 oraşe. “Dascălul de colinde”, aşa cum l-a numit poetul George Ţărnea, va cânta pe 20 decembrie la Sala Palatului din Bucureşti, unde invitat special va fi Corul Naţional de Cameră Madrigal. De asemenea, sărbătoritul nostru pregăteşte lansarea unui nou album de colinde, intitulat “La mijlocu’ cerului”, piesele de pe material fiind interpretate în spectacolele din acest an.

Şi-a dorit să urce pe scenă şi a reuşit. Este pe scenă tot timpul. “De altfel, viaţa întreagă este o scenă. Am reuşit să-mi ating toate gândurile şi toate visele pe care le-am avut. Destinul meu este ca o stea care arde firesc, de la apariţie până la stingere. Pot să spun că este un destin al unui om obişnuit, un destin al unui om care se zbate să lase o dâră de lumină în urma lui. Toate albumele mele le consider o izbândă. Apoi, este familia mea, care mă bucură şi care m-a împlinit definitiv. Spectacolele pe care le-am ţinut în ţară şi românilor de pretutindeni, publicul care îţi dă speranţă şi continuitatea în tot ceea ce faci este cel pe care trebuie să-l mulţumesc şi cel pe care îl salut de fiecare dată cu toată bucuria mea. Sunt un om care nu are neîmpliniri, ci doar reuşite. Muzica, pentru mine, este un mod de a trăi, este spaţiul în care mă simt cel mai lejer şi cel mai firesc”, ne povestea Ştefan Hruşcă.

Tot ce a creat poartă amprenta sufletului său. “Mulţumesc Celui de Sus că steaua mea norocoasă mi-a fost aşa de bine călăuzitoare, încât am ajuns unde am ajuns şi pot să bucur şi pe alţii. Probabil, dacă nu o apucam pe acest drum, rămâneam dascăl în Borşa de Maramureş şi modelam suflete în alt mod decât o fac acum.”