Florina Cercel - "Nu am timp sa simt ca vremea zboara"

"Astazi e ziua ta..."
Romfilatelia, societate specializata in editarea si comercializarea marcilor postale romanesti, i-a propus la 15 noiembrie 2007 proiectul "O lume intr-un timbru", indragita actrita devenind astfel imaginea unui intreg postal. Florina Cercel implineste astazi 65 de ani.

"Astazi e ziua ta..."
Romfilatelia, societate specializata in editarea si comercializarea marcilor postale romanesti, i-a propus la 15 noiembrie 2007 proiectul "O lume intr-un timbru", indragita actrita devenind astfel imaginea unui intreg postal. Florina Cercel implineste astazi 65 de ani.


"Muncesc la fel de mult ca la 30 de ani, poate chiar mai mult! Daca in tinerete ideea de a «munci» in teatru si film mi se parea o activitate fireasca, acum pretuiesc fiecare clipa de munca ca pe un dar minunat!

Nu am timp sa simt ca vremea zboara! Am spectacole la National, alerg la teatrul din Galati si filmez aproape zilnic la »Inima de tigan».

Sunt seara de seara pe micul ecran. Publicul ma recepteaza acum ca «Spania» din «Inima de tigan», dar primesc si mesaje referitoare la spectacolele mele din teatru sau la filmele pe care le-am facut inainte. Micul ecran te face mai repede cunoscut ca actor sau te readuce in memoria telespectatorilor. Oricum, prezenta actorilor profesionisti pe micul ecran este un lucru extrem de pozitiv. Actoria este profesia mea, este o menire pe care ma straduiesc la nesfarsit s-o invat si s-o perfectionez!

Viata mea? Nu stiu daca am sau am avut o deviza in viata mea in afara profesiei mele. Ca actrita am incercat si incerc mereu sa fiu naturala, credibila, sa nu alunec in rutina. Intr-un cuvant – poate cam pretios – ma straduiesc «sa ma nasc» cu fiecare rol nou.

Mi-au placut toate rolurile pe care le-am interpretat. Omul nu e niciodata numai pozitiv sau numai negativ – fascinatia raului ilustreaza mai bine necesitatea binelui. Au existat «potriviri» intre roluri si viata mea privata – cel mai adesea in momente fericite sau chiar tragice pentru mine. Rolul «manusa» nu exista sau poate inca n-a fost scris!

Imi place sa privesc numai inainte, dar categoric 1988, «Vassa Jeleznova», de Maxim Gorki, a fost momentul decisiv al carierei mele. Sacrificii? Acum cred ca puteam sa fac mult mai multe sacrificii, acum cred ca uneori am pierdut timpul cu fleacuri!

Una dintre aprecierile din partea publicului care mi-a ramas in suflet a fost intr-o zi, prin primavara lui ’97, in plin centru, pe strada, un tanar a ingenuncheat in fata mea rostind: «V-am vazut aseara la National in "Azilul de noapte". Va multumesc!».

Da! Ar fi cazul sa fac si un bilant, nu? Ar mai fi multe de spus, dar, vorba lui Gheorghe Dinica: «Nu e momentul»!

Am filmare «in satra» la «Inima de tigan» – toata ziua! Chiar ma bucur sa impart cu «familia mea din telenovela» aceasta aniversare! Sa-mi dea Dumnezeu sanatate, sa avem cel mai mare succes cu «Inima de tigan» si poate un rol in sezonul urmator."