Postul, o veche poruncă, rânduită chiar din Rai

În calendarul ortodox, în ultima săptămână dinaintea  începerii Postul Paştilor este permis consumul de ouă, lapte, brânză şi peşte. După ce duminica trecută s-a lăsat sec de carne, creştin ortodocşii au intrat luni în săptămâna pregătitoare pentru Postul Mare. În această perioadă nu se fac nunţi şi nici alte petreceri, iar duminică, credincioşii obişnuiesc să-şi ceară iertare unii de la alţii, spre a începe postul împăcaţi. Ziua este cunoscută şi sub numele de Duminica Iertării, fiindcă prima încercare a de ieşi biruitori din lupta cu pacătul este iertarea.

În Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, credincioşii participă la Vecernia Iertării, ascultând învăţăturile Mântuitorului despre post şi iertare. "Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc Matei" (6, 14).

Postul trebuie ţinut cu milostenie şi rugăciune, fără să le arătăm celor din jur că postim: "Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri" (Matei 6, 1). "Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie" (Matei 6, 16-18).

Trebuie spus că acest interval dinaintea începerii Postului Mare este deosebit de important şi ne aminteşte de cei dintâi oameni creaţi de Dumnezeu, Adam şi Eva, care petreceau în Grădina Edenului, unde le era permis să mănânce tot ce le era dezlegat de Domnul, mai puţin fructele din mărul interzis. Săptămâna albă se încheie cu Duminica izgonirii strămoşilor neamului omenesc din Rai, tot duminică fiind ziua lăsatului sec de lapte, brânză, ouă, peşte, după ce la carne s-a renunţat duminica trecută. De altfel, Postul este una dintre cele mai vechi porunci, după cum spunea Sfântul Vasile cel Mare, fiind rânduit chiar din Rai. Dumnezeu i-a poruncit lui Adam: "Din toţi pomii din Rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!" (Facere 2, 16-17). Adam şi Eva au încălcat însă porunca, Dumnezeu hotărând să fie izgoniţi din Grădina Edenului, păcatul strămoşesc fiind moştenit de tot neamul omenesc.

Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, nefiind săvârşită Sfânta Liturghie, ci numai Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa. Astăzi (miercuri) se citeşte la Paceverniţa Mare, pentru prima dată în perioada Triodului – Rugăciunea de Pocăinţă a Sfântului Efrem Sirul, de mare folos în această perioadă, care încetează în miercurea din Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor): "Doamne, Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânie şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie (o metanie mare).
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău (o metanie mare).

Aşa, Doamne, Împărate, dăru­ieşte-mi ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin! (o metanie mare). Amin!"