Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei şapte diaconi

Creştin ortodocşii îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei şapte diaconi, pe Cuviosul Părinte Teofan Mărturisitorul şi pe Sfintele Muceniţe Zinaida şi Filonila.

Despre Sfântul Apostol Filip (a nu se confunda cu Sfântul Apostol Filip, ucenicul Mântuitorului, pomenit în noiembrie) se ştie că era din Cezareea Palestinei. Căsătorindu-se, a avut patru fiice – proorociţe. "De acesta pomeneşte dumnezeiescul Luca Evanghelistul la Faptele Apostolilor. A fost făcut şi diacon de către Apostoli la lucrarea sfinţilor, împreună cu Ştefan şi cu ceilalţi. Acesta a luminat Samaria şi a botezat pe Simon vrăjitorul, care se făţărnicea; şi, răpit fiind de îngeri, a aflat pe etiopianul famen pe care, învăţându-l, l-a botezat. După aceea fiind adus de înger la cetatea Azot a luminat-o şi pe aceasta cu cuvântul său. Apoi a mers la Tralia, cea din Asia, în care făcând minuni şi zidind biserica, s-a mutat către Domnul" ("Vieţile sfinţilor de peste tot anul").

Cuviosul Părinte Teofan s-a născut în Palestina, părinţii săi fiind dreptcredincioşi, învăţându-l să-şi iubească aproapele. Cuviosul Teofan avea şi un frate, pe Cuviosul Teodor. "Aceştia fiind din părinţi cucernici, care locuiau în Palestina şi aveau grija iubirii de oaspeţi, prin sârguinţa părinţilor lor au învăţat toată filozofia cea sfântă şi cea elinească şi s-au călugărit, apoi au fost hirotoniţi preoţi" ("Vieţile sfinţilor de peste tot anul"). Lăsând în urmă deşertăciunile lumii, Cuvioşii Teofan şi Teodor au mers în lavra Sfântului Sava, călugărindu-se, vieţuind în post, rugăciune şi în fapte bune. Sfântul Cuvios Teodor a avut mult de suferit în vremea în care s-a pornit o nelegiuită luptă împotriva icoanelor, perioadă în care mulţi au fost prigoniţi şi schingiuiţi. "Pe atunci, tulburându-se păgânul Teofil împotriva icoanelor şi oprindu-le de la închinare, au fost trimişi aceşti preaînţelepti de către cel ce era atunci patriarh de Ierusalim, către acel hulitor de Hristos împărat pentru pricina aceasta; înaintea căruia stând de faţă şi mustrându-l ca pe un luptător împotriva Lui Dumnezeu au fost închişi în temniţă amândoi, multă vreme. După aceea, spurcatul chemând pe fercitul Teodor la el din temniţă şi bătându-l rău şi înfierându-i obrazul cu stihuri iambiceşti l-a trimis iarăşi la temniţă. Iar pe Sfântul Teofan, pătimind şi el asemenea, l-a trimis în Tesalonic, la închisoare. După moartea păgânului Teofil, fiind chemat de la închisoare de Mihail şi Teodora, binecredincioşii împăraţi, a fost făcut mitropolit Bisericii din Niceea de patriarhul Metodie, care a risipit erezia luptei împotriva icoanelor; şi ocârmuind Biserica şi turma sa precum iubeşte Dumnezeu, a trecut din viaţa aceasta”, ne spune Sinaxarul. Nu trebuie să uităm că Sfântul Teofan a alcătuit cântări pentru cinstirea sfintelor icoane, întocmind însă şi alte canoane folositoare Bisericii. 

La 11 octombrie sunt prăznuite şi Sfintele Muceniţe Zinaida şi Filonila, surorile, care erau din Tarsul Ciliciei, fiind rude ale Sfântului Apostol Pavel. Cele două surori şi-a lăsat patria şi averea, propovăduind Cuvântul Sfânt. Au venit şi în cetatea Dimitriadei şi intrând într-o peşteră, petreceau acolo viaţa lor; în care loc Zinaida tămăduind boli şi slăbiciuni s-a mutat către Domnul. Iar Filonila, dându-se pe sine la îndelungate postiri şi privegheri, cu rugăciunea facea multe minuni. Şi cu slujba slujind firii, s-a dus din viaţa aceasta vremelnică. ("Vieţile sfinţilor de peste tot anul")