Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur

Cei trei mari ierarhi ai bisericii creştine, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur, sunt prăznuiţi astăzi laolaltă. Sărbătoarea a fost inclusă în calendar pentru a se pune punct disputei existente între comunităţile creştine pe tema: care este cel mai mare teolog dintre cei trei ierarhi? În timpul anului bisericesc, cei trei Sfinţi Părinţi au mai multe zile de prăznuire: Sf. Ioan Gură de Aur este pomenit şi la 13 noiembrie apoi la 27 ianuarie, când sfintele sale moaşte au fost duse în cetatea Constantinopolului, în timp ce Grigorie (Teologul) este prăznuit la 25 ianuarie şi Vasile cel Mare –  la 1 ianuarie. După cum aflăm din volumul "Vieţile sfinţilor de peste tot anul", "Pricina acestui praznic a fost următoarea: în zilele împăratului Alexie Comnen care a luat sceptrul împărăţiei în anul 1081, după împăratul Botaniat, s-a iscat neînţelegere între oamenii cei mai de cinste şi mai îmbunătăţiţi. Unii cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, zicând că este înalt la cuvânt. (…) alţii înălţau pe acest dumnezeiesc Ioan Gură de Aur, zicând că este mai omenească învăţătura lui şi că îndreaptă pe toţi, şi-i înduplecă spre pocăinţă prin dulceaţa graiului său. (…) Alţii înclinau spre dumnezeiescul Grigorie, că adică el ar fi întrecut pe toţi, (…) prin înălţimea, frumuseţea şi cuviinţa cuvântărilor şi scrierilor lui. (…)". Din acest motiv, se ajunsese ca lumea să se divizeze: unii se numeau ioanieni, alţii vasilieni şi alţii grigorieni. Disputa s-a încheiat după ce arhiereului Ioan, care păstorea cetatea Evhaitenilor, i s-au arătat cei trei  ierarhi, întâi pe rând apoi împreună, îndemnându-l să pună capăt acestor neînţelegeri. "Atunci, sfinţii grăiră într-un glas către dânsul: noi, precum vezi, la Dumnezeu una suntem şi nici o împotrivire sau vrajbă nu este între noi. Ci fiecare la timpul său, îndemnaţi fiind de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este între noi, unul întâi şi altul al doilea şi, de vei chema pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, scoală-te de porunceşte celor ce se privesc să nu se mai certe pentru noi. Că nevoinţa noastră a fost aceasta, şi cât am fost vii şi după ce am răposat, ca să împăcăm şi să aducem lumea la unire. Împreunează-ne într-o singură zi şi ne prăznuieşte cu bună-cuviinţă", astfel i-au grăit arhiereului Ioan Evhaitul, după cum se arată în Sinaxar.

Cei trei Sfinţi Părinţi au fost luminători ai creştinătăţii, mari dascăli ai lumii care au lăsat importante scrieri, au îmbogăţit sfintele slujbe. Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur au alcătuit Liturghiile ritului bizantin (acestora alăturându-se Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, atribuită Sfântului Grigorie Dialogul), dar şi alte importante cuvinte de învăţătură. Sfântul Grigorie de Nazianz – Teologul este autorul mai multor lucrări însemnate însă vestite sunt cele cinci cuvântări teologice, în care lămureşte taina adâncă a Sfintei Treimi.

În această zi, în calendarul popular regăsim Trisfetiţele (Trisfetiţile), zi de sărbătoare în care, sub ameninţarea feluritelor beteşuguri, lucrul în casă era stict interzis femeilor. Antoaneta Olteanu spune în volumul "Calendarele poporului român" că "Tri sviatiteli, Cei Trei Sfinţi Ierarhi luminători, sunt înlocuiţi de trei personaje femini­ne, uneori de… trei fetiţe care, pornind de la interdicţiile im­puse de sărbătoare, îşi construiesc propria imagine". Fie că sunt prezentate ca mironosiţe, fie ca simple fete despre care se spune că, pe vremea când Dumnezeu umbla pe pă­­mânt, i-au dat apă, în imaginarul popular Trisfetiţele îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea, ologin­du-i, luându-le vederea şi minţile. Se spune de asemenea că, în această zi, grâul neîncolţit toamna răsare sub zăpadă.