x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Kitsch-ul în lumea celor sfinte La Timişoara, romii au vile şi în cimitir

La Timişoara, romii au vile şi în cimitir

de Mircea Opris    |    26 Iun 2011   •   21:00
La Timişoara, romii au vile şi în cimitir

Zeci de tigani instariti din Timisoara si-au tras "vile" pana si in cimitir, pentru a nu trece neobservati nici dupa ce mor. In cimitirul din Calea Bu­ziasului exista mai multe capele ti­ganesti care nu respecta nici macar le­gea bunului-simt. Oamenii simpli ra­man muti de uimire la vederea im­pozantelor cavouri. In plus, cavourile de lux au probleme cu legalitatea, in­sa reprezentantii directiei de urba­nism, cat si cei de la disciplina in contructii ezita sa emita autorizatii de demolare, pe motiv ca regulamentul privind cavourile nu este unul clar.

Pentru o viata de apoi cat mai confortabila, romii din Timisoara isi construiesc cavouri uriase inca din timpul vietii. Acestea depasesc gardul cimitirului si pot fi admirate de la distanta. Neobisnuitele locuri de veci depasesc cu mult limita legala de inaltime, care este de 180 de centimetri. Romii au primit autorizatie pentru a-si mari locurile de veci. Astfel ca simplele morminte au devenit peste noapte adevarate "vile" de zeci de metri patrati. Impozantele constructii sunt dotate cu geamuri termopan, usi blindate, turnulete si chiar terase. Unele au pana si covoare la intrare. Cei care se ocupa de admi­nistratia cimitirului cu pricina spun ca au mainile legate. Asta pentru ca tiganii le flutura sub nas aprobari obtinute de la Primarie. Doar ca acestea se refera la constructii care sa nu depaseasca inaltimea legala, adica 180 de centimetri, nicidecum la adevarate vile care ajung chiar la

15 metri. De altfel, piesa "de rezistenta" este un cavou pe care romii

l-au cumparat de la o familie catolica, impresionati de frumusetea constructiei. In stil tipic tiganesc, acestia au mai ridicat constructia cu un turn, ea ajungand astfel la nu mai puttin de 15 metri. Timp de mai multi ani, mai-marii municipalitatii au inchis ochii la faradelegile persoanelor de etnie roma, iar acum situatia este destul de grava, pentru ca "vilele" tiganilor apar ca ciupercile dupa ploaie.

La Timisoara, romii au inceput sa cumpere locuri de veci in cimitire, cum e cel din Calea Buziasului, in urma cu cinci-sase ani. Asa au aparut pa­go­de stil "Strehaia", pavate cu marmura sau granit, cu usi sculptate din lemn masiv si acoperisuri din cupru, cu turnulete si creneluri. Cavourile au unul sau doua etaje si turnulete me­talice pe acoperis. Pe fatada citesti numele unor familii celebre de romi din oras: Covaci, Mihai sau Carpaci. Ca in cazul caselor cu turnulete, si in cimitir a pornit intrecerea intre clanuri, bogatia fiind proportionala cu inaltimea cavoului, materialele fo­losite – marmura sau granit – si nu­ma­rul scenelor bibilice din ghips sau lemn sculptat. "Un astfel de cavou costa enorm. Unii au amenajat parterul ca intr-un mic templu, cu poze sau sculpturi ale membrilor familiei, iar mormintele sunt in «demisol». Folosesc materiale scum­pe: granit, marmura, lemn sculptat de stejar sau chiar de cires. Astfel de ca­vouri au costat 100.000-150.000 de euro. Cel mai scump, nu spun nu­mele familiei, dar se vede cu ochiul li­ber, a costat cam 300.000 de euro", a declarat V.M., unul dintre sefii echi­pelor care construiesc pagodele fu­nerare.

Primaria nu poate stopa acest gen de kitsch. Inaltimea si detaliile de constructie se fac la mica in­te­le­gere intre romi si patronii firmelor care au in administrare cimitirele. "Tot ceea ce tine de cimitire este edificat de firmele ce administreaza aceste locuri. Ele nu intra sub incidenta Pla­nului Urbanistic General al ora­sului. Daca apar anomalii de genul cladiri foarte inalte sau iesite din co­mun, va trebui facuta o reglementare printr-un nou PUG. Actualul PUG al Timisoarei nu face referiri directe la constructiile din cimitire. Legislatia nu le includea cand noi am realizat regulamentele actuale", a declarat fostul arhitect-sef al Timisoarei, Sorin Ciurariu.

×
Subiecte în articol: kitsch în lumea celor sfinte