Amos Oz, la Bucureşti

Scriitorul israelian Amos Oz va veni în Bucureşti în perioada 27-28 februarie, la invitaţia Editurii Humanitas. El va susţine o conferinţă la Ateneul Român – „Amos Oz în dialog cu Ga­briel Liiceanu”, iar a doua zi va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. Tot a do­ua zi, de la ora 17:00, la Librăria Hu­manitas Kretzulescu va fi lansată se­ria de autor „Amos Oz” a Editurii Hu­manitas Fiction, cu volumele „Odihnă desăvârşită”, „Cutia nea­gră”, „Cum să lecuieşti un fanatic”, „Rime despre viaţă şi moarte”, „Po­ves­te despre dragoste şi întuneric” şi „Scene de viaţă campestră”. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana Pârvulescu şi Denisa Comănescu.

„Nu este pentru prima oară când Amos Oz vine în România”, ne po­ves­teşte Denisa Comănescu, directo­rul editorial al Editurii Humanitas Fiction. „El a fost pentru prima dată la noi în 2004, când a primit pre­miul Ovidius al Uniunii Scriitorilor. Revenit în Bucureşti, am avut privile­giul să mă plimb cu el prin Capitală, preţ de vreo oră. I-am arătat librăriile şi s-a arătat deosebit de interesat de lo­cul unde a fost blocul Carlton, distrus de cutremur în 1940 (ştia po­ves­tea de la soţia sa). În plus, mi-a po­ves­tit, soacra sa găteşte sărmăluţe.”

 

Serie de autor
„I-am dedicat o serie de autor pen­tru că îl consider un scriitor de pri­mă mărime. L-aş numi un scriitor al clar-obscururilor. Până acum la noi au apărut şase titluri, iar până la sfâr­şitul anului vor apărea alte două”, ne spune Denisa Comănescu. Într-ade­văr, în seria de autor „Amos Oz” vor fi publicate romanele „Dealul Sfa­tului Nelegiuit”, „Pantera din subterană” (ambele traduse din ebraică de Any Shilon), „Soţul meu, Mi­chael”, precum şi cartea pentru copii „Soumchi” (ultimele două traduse din ebraică de Ioana Petridean).

Amos Oz, unul dintre cei mai importanţi prozatori şi eseişti is­ra­e­li­eni, s-a născut la Ierusalim în 1939, în­tr-o familie de cărturari şi profesori, originară din Polonia şi Rusia. Fi­gura tutelară a familiei, aşa cum apa­re în cunoscutul său roman auto­bio­grafic de mai târziu, „Poveste despre dragoste şi întuneric”, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit în Palestina la începutul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoaşterii sociale şi intelectuale – o stradă din Ierusalim îi poartă numele, în timp ce scrierile lui sunt de referinţă în bibliografia iudaismului. Părinţii lui Amos vor avea însă un alt destin: tatăl lui, Yehuda Arieh Klausner, deşi studiase literatura şi istoria în Polonia, cunoştea 17 limbi şi avea o cultură vastă, va rămâne în umbra unchiului său, fiind nevoit să accepte un post modest de bibliotecar, în timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivată, de o sensibilitate aparte, va ceda în faţa lipsurilor vieţii de emigrant şi se va sinucide când Amos împlinea vârsta de 12 ani.

 

Ruptura
În 1954, la 15 ani, adolescentul fragil şi crescut printre cărţi se răzvrăteşte împotriva tatălui şi părăseşte Ierusalimul. Se stabileşte în kibbutzul Hulda, unde îşi va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se publică primele povestiri în revista literară Keshet, cu puţin timp înainte de a fi trimis să studieze la Universitatea din Ierusalim. În 1967 luptă în Războiul de şase Zile, iar în 1973 participă la Războiul de Yom Kippur.

De-a lungul timpului, Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase instituţii de învăţământ superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraică din Ierusalim (1975, 1990) şi Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din SUA. Din 1987, Amos Oz predă lite­ratura ebraică la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.

Scriitorului israelian i-au fost acordate până în prezent zece titluri Doctor Honoris Causa. Din 1965 până în prezent Amos Oz a publicat 35 de cărţi, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri şi nuvele, cărţi pentru copii şi nouă volume care cuprind eseuri şi articole.