Palatul Bratianu

Continuati impreuna cu noi "micile plimbari prin marele oras", Bucurestiul.
Din sumar: Bienala de Arhitectura Bucuresti - BAB 2006 / Editorial - De ce cade casa pe noi … / Ansamblul rezidential Rivium din Sibiu, un proiect inedit / Pamant decorativ / Trei solutii la indemana impotriva igrasiei si a mucegaiului / Sa mai invatam si de la altii / Proiect de lege pentru asigurarea caselor / Mirela Constantin, pictor restaurator / Lumina In zona de zi / Casa pentru orice peisaj / Gradinile acoperite si eficienta estetica / Cele mai iubite plante de interior / Cimbrul, in gradina cu plante aromatice

Continuand "micile plimbari prin marele oras", intalnim o alta cladire a familiei Bratianu, insa de data aceasta dintr-o ramura mai putin cunoscuta a familiei, cea a generalului Constantin I. Bratianu

In Bucuresti, fiecare strada are specificul ei, trecand dintr-o strada in alta ai impresia ca te gasesti in alt oras. Langa strazi, unde zgomotul traficului te asurzeste, se gasesc altele cu totul linistite, desi situate in centrul Capitalei. Asa este Strada Visarion, cunoscuta mai ales datorita bisericilor Sfantul Visarion Vechi si Sfantul Visarion Nou, care este situata intre Bulevardul Dacia si Strada Caderea Bastiliei.

POVESTEA CASEI

Cladirea este inscrisa pe lista monumentelor la pozitia 1935 cod 41B1936. A fost construita in anul 1896 de arhitectul Ion N. Socolescu. Din planul orasului Bucuresti din anul 1911 reiese ca imobilul avea acces atat prin Bulevardul Lascar Catargiu, cat si prin Strada Visarion, iar ulterior proprietarii au vandut aceasta curte spre Bulevardul Lascar Catargiu, unde s-a construit dupa primul razboi mondial un imobil, lasand casa intr-un con de umbra.

Povestea casei este una interesanta. Din Legea monumentelor aflam ca a fost construita de familia Carlova, dar cert este ca in anul 1911, conform planului orasului, apartinea Creditului Urban. In anul 1924, Constantin Bebe Bratianu impreuna cu sora sa, Florica Algiu, cumpara imobilul. Constantin C. si Florica Bratianu erau copiii generalului Constantin I. Bratianu, varul lui Ion C. Bratianu.

DUPA 1947

Casa a fost nationalizata, trecand prin mai multe etape agitate, de altfel urmele sunt vizibile atat in interior, cat si in exterior. A fost sediul "Comitetului de partid pentru raionul 1, apoi Comitetul pentru Cultura si Arta, iar din anul 1984 pana in mai 2006 a fost sediu al Centrului National de Homeopatie si Acupunctura". Astazi, din initiativa domnului Ion I. Bratianu, imobilul este sediul fundatiei "Ion I. Bratianu", fiind pusa la dispozitia publicului larg si a specialistilor o interesanta colectie de tablouri, fotografii, documente si corespondenta de epoca ale familiei generalului Constantin I. Bratianu, a fiului sau, Constantin C. Bratianu, dar si ale lui Ionel, Dinu si Vintila Bratianu.

Cladirea din Strada Visarion este un spatiu unde se desfasoara evenimente culturale, expozitii, lansari de carti, avand colaborari cu Institutul Francez, Institutul Goethe, fundatia culturala META si Centrul Cultural Roman din Paris. De altfel, pana la 16 noiembrie, intreaga casa este gata sa deconspire secretele sale, fiind la dispozitia publicului larg, din subsol pana in pod, intrucat gazduieste Bienala Tinerilor Artisti. Mergeti sa gustati strainatatea de culori, zgomote si ritmuri in labirintul casei din Strada Visarion numerele 4-6.

La "PALATUL BRATIANU"

Decoratia exterioara nu se continua si in interior, asa cum ne-am fi asteptat. In fotografii se poate observa ca interioarele nu pastreaza continuitatea fatadelor in vastul hall, in birou sau la etaj. Holul de primire este impunator, iar importanta acordata acestui spatiu reiese poate mai putin din desfasurarea scarii pricipale, cat din bogata ornamentatie a plafoanelor, fastuoasele decoratii ale ancadramentelor usilor, peretilor si impozanta soba din ceramica de portelan Meissen din partea dreapta a intrarii. Atat plafonul hall-ului, cat si cel al salonului sunt campuri neintrerupte, inconjurate de elemente caligrafice stilizate sau de ornamente vegetale realizate in stucatura pictata. In majoritatea camerelor, peretii pastreaza compartimentari prin chenare cu decoratii simple in stucatura. La etajul intai, lumina patrunde direct prin luminatorul dublu al holului, coplesind spatiul, care este astfel foarte bine pus in valoare.

SFARSIT DE POVESTE

Cu aceasta cladire din Strada Visarion numarul 4-6 incheiem povestea caselor Bratianu in Bucuresti. Trebuie totusi sa amintim ca in afara de casele deja prezentate mai exista inca cateva care nu au fost mentionate, printre care: casa Sabinei Cantacuzino pe Strada C.A. Rosetti nr. 37, care in prezent este unitate militara, casa Piei Alimanasteanu din Strada Al. Philipide nr. 19, care a fost modernizata, si casa istoricului si omului politic Gheorghe I. Bratianu, care este in curs de reabilitare.

STILUL "SOCOLESCU"

In Romania, ornamentul insoteste arhitectura la orice scara. Asa-numitul stil Socolescu exploateaza fara complexe, ca pe o calitate aparte, aceasta versatilitate. Cladirea este ritmic proportionata, accentul fiind pus pe decorativismul fatadei in zonele care marcheaza centrul constructiei pentru a sublinia toate deschiderile elevatiei, "variatia maselor constructive si jocul acoperirii separate nu pot fi complet integrate intr-un stil, dar au un pronuntat caracter oriental, cu elemente decorative arabe si venetiene". Corpul cladirii este usor decalat in trei parti, iar braul rasucit si cornisa evidentiaza orizontalitatea cladirii. Decoratia luxurianta vegetala in relief a fatadelor accentueaza ferestrele acolada si umple suprafatele exterioare cu detalii frumos executate. Coloane angajate cu capiteluri corintice marcheaza ferestrele, cu frontoane acolada delicat sculptate, balcoanele insa pastreaza o linie simpla.
Fatadele de vest si de nord evidentiaza un veritabil exemplu de arhitectura cu influente orientale.

Elementele structurale si decorative sunt preluate din arhitectura balcanica si din arhitectura bisericeasca moldoveneasca si munteneasca. Selectia elementelor specifice este rar facuta in sensul unei puritati stilistice. Stilul Socolescu s-a bucurat de o relativa popularitate, fiind foarte permisiv si cu un limbaj usor de inteles

Desi deteriorata, casa reuseste sa lase sa se intrevada atmosfera de odinioara prin detalii ca: scara din marmura rosie si verde, feroneria usilor de la intrare, plafoanele din stucatura, sobele Meissen, luminatorul de deasupra holului etajului intai, ancadramentele si tabliile usilor de acces, parchetul original pastrat in cateva camere