O data pe an vine circul.- Cel mai spectaculos numar de iluzionism: revederea cu copilul din noi

Fantezie ieftina cu aroma vatei de zahar, imbracata in ochi ce rad la unison. Suspans de doua ore zugravit sub cupola tuguiata. Fund rosu de babuin, dans lejer de ponei, fulger sticlos de piton. Clovni rasuciti la minte, furand obraznic zambete. O lume exotica, ce transpira in rumegus. Salbaticie imblanzita cu biciul. Ei, artisti. Tu, privitor. De meserie, fiecare. Fuguta, vine circul in oras. O data pe an.

Se vede de la mare departare. E imensa. Atat de imensa incat pare solitara pe camp. Si parca nici norii nu o ploua. Cupola de circ, casuta temporara pentru intoarcerea in copilarie. Si mici si mari cioflaind guma. Au platit bilete pentru un loc mai in fata. Nerabdarea e alimentata de urletele animalelor, inca la "cabine". La intrarea in cupola, doamne zvelte cu mult verde la ochi iti vand licurici. Vanzatoare ambulante de emotii. De baloane nu ai loc. Colorate, unele pocnesc in scandurile neslefuite; altele, fericite, se inalta cu vise.

PATRUPEDELE. Bataile de suflet se unesc in palmele ce au acelasi ritm. Asteptam gongul de inceput. Trairile de la patru anisori se pierd in "conul" cu floricele. Profesori de scoala veche, familia Tocacs din Budapesta, fondatoarea Circului Europa, are mereu cate o surpriza. Primii pe scena, un trio acrobat. O adevarata demonstratie de echilibru, ambitie, eleganta care incepe cu capul in jos. Pe lista vedetelor se numara si o echipa de patrupede. Topaie dupa aplauze, latra de multumire. Au invatat sa se bucure din varful urechilor pana in cel al cozii. Pechinezii cu fundite sunt buni soferi. Cu permis doar la circ, insa.

PENTRU TOATE VARSTELE. Mici si mari, extaziati in fata unei lumi exotice

MOCAN, PITICU’ LUMII. Dansatori de neegalat in rumegusul umed de talent sunt si poneii, gata sa faca o tura si cu picii care, de pe margine, striga ca din al noualea cer. "Mocan e cel mai mic ponei din lume. Are numai 70 de centimetri inaltime si a venit pe lume acum sase ani", ne povesteste Claudia Tocacs, mai mult in maghiara decat in romana. Piesa de rezistenta care casca gurile e Bruni, ursul carpatin cu o vointa de fier. Copil la minte si el, se chinuie de ani buni sa mearga cu trotineta si cu rolele. Si reuseste. Fura pe scena biberonul cu lapte al dresorului si il termina pe nerasuflate. Haios la prima vedere, Bruni nu accepta intrusi in cusca lui. Am vrut sa-l vizitam la domiciliu, dar labele fortoase anuntau nemultumiri.

CORPURI DE PLASTILINA. Cu gatul amortit si mainile incordate stranse nevoie mare sub scaun, te trec fiorii cand balerinele suple fac show pe sarmele pe care, acasa, te rezumi sa intinzi rufe. S-au specializat in mers cu sacul pe ochi. "In spatele fiecarui pas se ascund ani buni de traditie si un antrenament costisitor. Si deziluzii. Si accidentari", marturiseste Claudia. Practic, niste papusi de pe care pica paiete, cu trupuri de plastilina ce se frang dupa succes. Fardate strident, imbibate cu sentimentul unei continue plecari.

PAUZA. Maimutica se odihneste

PAUZA DE RAS. Nu e la fel de sexy, dar sigur e cel mai adorat. Clovnul e de neinlocuit. Galagios, cu trompeta ascunsa si cu un curcubeu in peruca, imparte voie buna chiar si din pantalonii dungati in care pare sa incapa o lume intreaga. "Muta" maimuta ne invita la prostii. Ea stie cel mai bine sa se poarte ca o domnisoara tupeista si atunci isi pune fusta roz in cap. Fundul ei costa un ropot de aplauze.

DANS CU SERPI. Lasat mai la sfarsit, dansul rece al serpilor de trei-patru metri te baga intr-un travaliu al nasterii cuvintelor. Prins in tabara circului ai vrea sa faci apoi si viata un circ, dar curat. Sa inveti, ca si acolo, sa gatesti fericire in fiecare zi. Dincolo de cortul imens si rulotele parcate in cerc, copiii ramasi cu betele de la vata de zahar tipa malitios "Mai du-ma, iara!".

La Circ.../ Un accident banal - / Un acrobat,/ Un salt mortal/ Si.../ Acrobatul nu s-a mai sculat.../ Alamurile din orchestra au tacut,/ Iar clovnii din arena au tipat.../ Dar publicul din staluri n-a crezut/ Ca poate fi adevarat/ Si-a fluierat.../ Zadarnic - / Mortul n-a mai inviat.../ Pacat de el!.../ Era un tanar acrobat frumos,/ Cu corpul tatuat de sus si pana jos,/ De care publicul se minuna,/ Cand il vedea-ndoit ca un inel,/ Sau cand pe bara fixa se-nvartea/ Ca o morisca de cafea/ Cu balerina langa el!.../ Dar balerina nu-l iubea!... Povestea lui?/ Hm!.../ Povestea mea - / A mea,/ A ta,/ Si-a altora!.../ Acelasi accident de circ, banal.../ O zi relache/ Si-apoi, la fel,/ Cu-aceeasi balerina langa el,/ Alt acrobat.../ Alt salt mortal!.../ "Ultima ora", Ion Minulescu