Legea proprietatii (I)

Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si Justitiei, precum si unele masuri adiacente, a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 653 din 22/07/2005 si a intrat in vigoare la 25 iulie 2005. Deoarece legea cuprinde 17 titluri, ne vom opri acum asupra modificarilor care vizeaza proprietatea funciara, urmand ca in articolele ce vor urma sa analizam si modificarile survenite asupra celorlalte reglementari.

Adoptand o solutie destul de neobisnuita in tehnica legislativa, Guvernul Romaniei a propus Parlamentului adoptarea unui pachet legislativ eterogen prin procedura constitutionala a asumarii raspunderii. Respingerea legilor Justitiei a facut ca pachetul care continea legile proprietatii sa fie promovat de catre Guvern prin ordonanta de urgenta. Asta, pentru ca modificarile aduse acestora nu au fost vizate de decizia Curtii Constitutionale in nici un fel. Sunt modificate astfel legi restitutionale, precum Legea nr. 10/2001, Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, Legea nr. 1/2000 privind restituirea terenurilor cu destinatie forestiera, Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara si Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

PROPRIETATEA FUNCIARA. Pachetul de legi privind proprietatea funciara cuprinde modificari si completari ale Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 si Legii nr. 7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare, cu modificarile si completarile ulterioare, si urmatoarele legi noi: Legea privind circulatia juridica a terenurilor si Legea privind renta viagera.

Modificarea si completarea legilor fondului funciar au ca scop finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate, reglementand distinct doua aspecte: dispozitii procedurale care sa urgenteze aplicarea legislatiei funciare si definitivarea proceselor aflate in curs de judecata; reglementari de continut care sa asigure realizarea principiului "restitutio in integrum", asumat de Romania fata de Consiliul Europei cu ocazia adoptarii Rezolutiei nr. 1123 a APCE din aprilie 1997. Cele mai importante modificari aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991 si Legii nr. 1/2000 se refera la: consacrarea regulii vechiului amplasament cu respectarea atribuirilor in proprietate legale din perioada anterioara; consacrarea suprematiei reconstituirii in fata constituirii dreptului de proprietate privata; restituirea terenurilor agricole la nivelul ultimei reforme agrare (Legea 187/2.03.1945), respectiv anul 1948 in cazul padurilor; restituirea constructiilor aferente terenurilor agricole si forestiere situate in extravilan; reintroducerea probei cu martori; despagubirea proprietarilor pe ale caror terenuri se afla investitii vandute in mod legal de stat la valoarea justa a acestor terenuri; simplificarea conditiilor de reconstituire a dreptului de proprietate si accelerarea punerii in posesie si a emiterii titlurilor.

AVANTAJE. Noile reglementari cu privire la circulatia juridica a terenurilor au in vedere simplificarea si fluidizarea tranzactiilor de terenuri cu scutirea de taxe de timbru si timbru judiciar pentru terenurile ce se tranzactioneaza in vederea constituirii de exploatatii agricole. Reglementarile privind renta viagera completeaza cadrul legal privind stimularea circulatiei juridice a terenurilor si infiintarea de exploatatii agricole viabile.

Modificarile la Legea cadastrului si publicitatii imobiliare urmaresc introducerea cadastrului pe cheltuiala statului, apropierea serviciilor de cadastru de domiciliul cetatenilor, prin extinderea numarului de birouri de cadastru la nivel national si liberalizarea profesiei de expert cadastral. Reglementarile privind accelerarea judecatilor in materie funciara au in vedere crearea de complete specializate in cadrul instantelor, scurtarea termenelor de judecata, simplificarea administrarii probelor si a procedurilor de citare, eliminarea caii de atac a apelului si simplificarea punerii in executare a hotararilor emise.

STABILIREA PATERNITATII

Dan Ioan Sandu, Bucuresti: "Va rog sa ma ajutati sa lamuresc doua probleme care ma framanta: 1) Care este calea juridica de atac pentru stabilirea paternitatii in cazul in care au aparut indoieli bazate pe fapte reale in ceea ce priveste fidelitatea sotiei in cursul casatoriei si ca adevaratul tata ar fi altul decat cel pe care l-a declarat? Doresc sa stiu legislatia aferenta lamuririi acestei probleme, precum si costurile in vederea declararii unor actiuni in acest sens. 2) Doresc sa stiu daca un student la facultate mai beneficiaza de pensie alimentara, in cazul in care repeta anul de facultate." RASPUNS: 1) Mai inainte de toate, trebuie sa facem precizarea ca art. 53 C. familiei instituie urmatoarea prezumtie: "copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei". Va fi foarte greu sa rasturnati aceasta prezumtie, iar mijlocul legal prin care se poate face acest lucru este actiunea in tagada paternitatii. Aceasta are un termen foarte scurt de prescriptie - respectiv 6 luni de la data cand tatal a cunoscut nasterea copilului. Costurile nu sunt prea mari - actiunea in tagada paternitatii se timbreaza, potrivit art. 13 din Legea 146/ 1997 modificata, cu 73.000 lei vechi (7,30 lei noi), avand in vedere faptul ca este vorba de o actiune neevaluabila in bani, dar care nu este scutita de plata taxei de timbru. 2) Opinia majoritara in dreptul familiei rezultata din coroborarea dispozitiilor art. 86 C. familiei cu prevederile legislatiei muncii este aceea ca obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii lor deveniti majori inceteaza la terminarea studiilor ori a pregatirii profesionale a acestora, insa nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 de ani. Aceste idei sunt sintetizate si intr-o decizie de indrumare a fostului Tribunal Suprem, care stabileste si conditia ca beneficiarul sa manifeste "staruinta in continuarea studiilor si obtinerea unor rezultate corespunzatoare". Faptul ca a ramas repetent nu este in masura sa duca la sistarea automata a acordarii pensiei, iar daca minorul dovedeste ulterior straduinta in continuarea studiilor, poate, fara indoiala, sa beneficieze de pensia de intretinere, chiar daca a ramas un an repetent. Chiar in doctrina se da un exemplu in acest sens - copilul, dupa ce nu a reusit la examenul de admitere, se inscrie la o postliceala, de unde este exmatriculat, iar ulterior reuseste la examenul la facultate, obtinand chiar bursa - exemplu considerat ca denota staruinta in a-si continua studiile.

ALOCATIA FAMILIALA COMPLEMENTARA

Adela Nemes, Baia Mare: "Am 31 de ani si sunt o femeie singura, care urmeaza sa aduca pe lume un copil. Pentru ca multi cititori au primit raspunsuri la intrebari sau nedumeriri, va rog sa ma lamuriti si pe mine asupra unui lucru: exista vreun act normativ, lege sau ordonanta care stipuleaza ca femeile singure, eventual peste 60 de ani si care dau nastere unui copil, primesc din partea statului un ajutor financiar? Daca da, care este cuantumul si caror autoritati trebuie sa ma adresez?" RASPUNS: Conform Ordonantei de Urgenta nr. 105/ 2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de alocatie de sustinere familiile formate din persoane singur si copii in varsta de pana la 18 ani, aflati in intretinere si care locuiesc impreuna cu aceasta, denumite familii monoparentale. In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) este necasatorita; b) este vaduva; c) este divortata; d) al carei sot/ sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare judecatoreasca; e) al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; f) nu a implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e); g) a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una din situatiile prevazute la lit. a)-c), cu exceptia asistentului maternal profesionist. Incepand cu luna ianuarie 2005, limita de venituri prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, aprobata cu completari prin Legea nr. 41/2004, este de 1.600.000 lei vechi (160 lei noi). Cuantumul alocatiei de sustinere pentru familia monoparentala, prevazut la art. 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2003, aprobata cu completari prin Legea nr. 41/2004, este de: a) 480.000 lei vechi (48 lei noi) pentru familia cu un copil; b) 556.000 lei vechi (55,6 lei noi) pentru familia cu 2 copii; c) 642.000 lei vechi (64,2 lei noi) pentru familia cu 3 copii; d) 722.000 lei vechi (72,2 lei noi) pentru familia cu 4 sau mai multi copii.