x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Arte Vizuale Istoria celei mai vechi case de discuri din România, într-o expoziţie vizual-muzicală la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles

Istoria celei mai vechi case de discuri din România, într-o expoziţie vizual-muzicală la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles

de Magdalena Popa Buluc    |    24 Oct 2019   •   13:33
Istoria celei mai vechi case de discuri din România, într-o expoziţie vizual-muzicală la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles

Expoziţia "Electrecord - Romania in Vinyl Covers", dedicată celei mai mari şi mai vechi companii de înregistrări audio din România, Electrecord, va prezenta istoria proprie vineri, 25 octombrie, la Biblioteca Muntpunt, în Place de Monnaie nr. 6, din Bruxelles.

Evenimentul va cuprinde expunerea unor coperţi de discuri însoţite de mostre audio din diverse genuri muzicale, cu un focus pe coperţile originale realizate în ultima parte a secolului XX de artişti vizuali precum Ion Bitzan, Ana Golici, Wanda Mihuleac, Marilena Preda-Sânc şi Decebal Scriba. De asemenea, interviuri video ale acestor artişti, dar şi amintirile directoarei Electrecord, Cornelia Andreescu, o veritabilă istorie vie a casei de discuri româneşti, şi intervenţia  compozitorului Vasile Şirli, fost director artistic, completează expoziţia de la Bruxelles.

Această expoziţie vizual-muzicală va fi deschisă oficial în cadrul Festivalului Internaţional de Arte EUROPALIA România în prezenţa curatorului Mihai Zgondoiu, în coordonarea lui Horia Barna (ICR), director artistic al EUROPALIA România. La vernisaj, partea de colaj muzical specific sonorităţilor Electrecord va fi exemplificată printr-un DJ set al artistului Bogdan Orbita.

Publicul va putea vizita expoziţia din 26 octombrie până la 20 noiembrie 2019.

În acelaşi timp, ferestrele exterioare de la Muntpunt vor deveni platformă de exprimare pentru artistul Dan Perjovschi care îşi va prezenta celebrele desene pline de umor şi subtilitate despre actualitatea din România şi Europa. Performance-ul live „Perjovschi” va dura o săptămână, începând din 21 octombrie 2019, iar desenele vor putea fi admirate până la 15 decembrie 2019. Expoziţia „Electrecord - Romania in Vinyl Covers” este organizată în parteneriat cu Electrecord, sub coordonarea Institutului Cultural Român.

„Casa de discuri Electrecord rămâne un brand naţional emblematic. Am apreciat că partenerii belgieni organizatori ai Festivalului au susţinut şi realizarea unui periplu vizual-muzical şi istoric despre evoluţia artistică a României prin intermediul activităţii Electrecord. Martori a multor decenii de evoluţie, dar şi de involuţie artistică prin cenzură sau ideologizare vădită, muzicienii şi plasticienii colaboratori ai Electrecord au reuşit totuşi, adesea, să sincronizeze şi în acest domeniu România la arta europeană şi mondială de vârf. Iar asta se va vedea şi asculta în expoziţie”, susţine Horia Barna, director artistic al echipei Europalia România/ ICR. El speră ca prezentarea acestei expoziţii să ajungă şi în România, anul viitor.

Curatorul expoziţiei, Mihai Zgondoiu, precizează că „Electrecord - Romania in Vinyl Covers” este un proiect de revizitare istorică a primelor şase decenii de funcţionare în spaţiul românesc (anii 1930-1990) a celei mai vechi case de discuri din România. ”Imaginată ca un parcurs în oglindă, cu ilustraţii grafice şi mărturii video ale artiştilor colaboratori, dar şi ale directorilor artistici, expoziţia propune noi reflecţii, noi lumini şi umbre asupra libertăţii de exprimare într-o epocă în care artiştii au încercat să treacă de matriţele ideologizante ale regimului comunist”, precizează Mihai Zgondoiu.

Piese de „rezistenţă” în expoziţie

Publicul va vedea o selecţie de melodii imprimate pe vinil din perioade şi genuri muzicale diferite: new wave, lăutărească, jazz, folk/rock, psychedelic, acid rock/beat, jazz/rock, synth/pop, rock, disco, muzică pentru copii, muzică patriotică, folclor, electro-acustică, clasică-contemporană, muzică uşoară (anii 1950-1990), muzică uşoară interbelică, romanţe/ cântece de petrecere.

Ion Bitzan a propus ilustraţii-colaj pentru discul Paul Constantinescu şi Cesar Franck; Wanda Mihuleac a ales imagini din instalaţiile şi lucrările proprii pentru compozitorii Anatol Vieru, Octavian Nemescu sau Mozart în interpretarea pianistei Ilinca Dumitrescu; Decebal Scriba a desenat compoziţii elaborate pentru trupele de rock autohton  Roşu şi Negru, Kripton, sau pentru Florian din Transilvania; Ana Golici a ilustrat cu succes basme pentru copii şi muzică contemporană compusă de Nicolae Brînduş; iar Marilena Preda Sânc creează compoziţii picturale şi colaje pentru muzicianul Mihai Pocorschi, dar şi pentru muzică uşoară - Melodii de dans '85-'86.

„Ne dorim ca prin acest proiect să relevăm un context social-politic şi cultural prin ochii artiştilor care au creat aceste machete de copertă de disc în epoca cenzurii comuniste, o epocă în care industria fonografică şi-a oferit serviciile atât Radioului Naţional, Societăţii Compozitorilor Români, festivalurilor de muzică uşoară (Cerbul de Aur), folk (Cenaclul Facăra), populară, cât şi propagandei Partidului Comunist”, explică Mihai Zgondoiu. Cu toate acestea, de la muzica clasică, la pop, rock şi jazz, până la basme, teatru radiofonic sau lecţii de limbi străine, curatorul subliniază că artiştii români au găsit rezolvări dintre cele mai inedite şi rezonante vizual cu modele acelor timpuri precum desenul, acuarela, colajul, fotomontajul şi fotografia.

La Muntpunt vizitatorii îşi vor putea conecta telefoanele la câte un QR Code în fiecare secţiune de expunere şi vor putea asculta piese muzicale emblematice din genurile muzicale selectate şi ilustrate prin coperţi originale. Expoziţia va fi însoţită de un website (www.imaginElectrecord.ro), iar Mihai Zgondoiu şi Horia Barna vor organiza pentru vizitatori tururi ghidate speciale în 26 octombrie după-amiază.

Fondată în 1932, Electrecord a fost singura casă de discuri din România în timpul epocii comuniste. De-a lungul istoriei sale, Electrecord a fost nevoită să se ocupe de cerinţele şi limitările impuse de regim, raportându-se totuşi la muzicieni şi ascultători. Numeroşi artişti vizuali, dintre care unii au dobândit de atunci recunoaştere internaţională, au colaborat la crearea designului coperţilor de vinil lansate în acea epocă.

 

×