Ce citim în septembrie

Sunt multe apariții la începutul toamnei, așa că am încercat să fac o primă selecție, pentru dumneavoastră.

Prima carte pe care o trec pe lista de dorințe este Iscoditorii, scrisă de Anne Gisleson, care și-a pierdut surorile gemene, și-a văzut casa distrusă de uragan și a fost martoră la sfârșitul tatălui ei, răpus de cancer. Alături de Brad, soțul ei, descoperă că și prietenii lor trec prin aceleași crize și încearcă să facă față acelorași traume: moartea celor dragi, căsnicii cu probleme, conflicte cu copiii, cariere nesigure.

Împreună alcătuiesc un „club de lectură dedicat crizelor existențiale”: prietenii citesc, iar în ultima joi din fiecare lună se întâlnesc la un pahar de vin și stau de vorbă despre cărțile vindecătoare. Vocile se întrepătrund, de la Ecleziast, Iov sau Iona până la Epicur, de la Shakespeare, Tolstoi sau Kafka până la Joyce, Cheever și poezia postmodernă. Lecturile și conversațiile cu prietenii pe marginea lor o ajută pe Anne să împărtășească, în anul de după moartea tatălui, povestea nespusă a familiei sale. Totul într-un New Orleans devastat de uragan, halucinant și fermecător, care-și caută și el forța de a merge mai departe. Sunt pagini impregnate de suferință, dar și de înțelepciune și, pe alocuri, autoironie, cu deplină sinceritate. Iar această călătorie interioară devine un amestec rar și paradoxal de delicatețe și brutalitate existențială, în care poți răzbate datorită cărților și prieteniei.

            A doua alegere este povestea lui Juniper, fetița născută prea devreme. Juniper French s-a născut cu patru luni înainte de termen, la 23 de săptămâni de gestaţie. Cântărea 570 de grame, iar trupul ei subţirel era de lungimea unei păpuşi Barbie. Capul ei era mai mic decât o minge de tenis, avea pielea aproape transparentă, iar prin piept i se vedea inima care abia pâlpâia. Bebeluşii precum Juniper, născuţi la limita viabilităţii, ridică o întrebare crucială: care este cea mai mare dovadă de dragoste – să îi salvezi sau să îi laşi să se stingă? Kelley şi Thomas French au ales să lupte pentru viaţa lui Juniper, iar aceasta este incredibila lor poveste. În această biografie superbă, autorii explorează graniţa dintre ceea ce este posibil şi ceea ce este corect. Ei privesc cu uimire ştiinţa care a conceput-o şi a menţinut-o în viaţă pe fiica lor, dar şi iubirea care a făcut toată diferenţa. Sondează legătura dintre o mamă şi un bebeluş, dintre un soţ şi o soţie. Documentează călătoria familiei lor, de la începuturile fragile până la supravieţuirea miraculoasă a fiicei lor, acum un copil înfloritor.

            Familia mea și alte animale e o poveste pe care e bine să o citim acum, la sfârșit de vară, pentru că ne va prelungi starea de vacanță (e și un serial pe HBOGO despre aventura familiei Durrell în insula Corfu). Chiar dacă apare la noi ca fiind mai degrabă recomandată tinerilor cititori, cartea este extrem de amuzantă și interesantă. Atunci când excentrica familie Durrell nu mai suportă deprimanta climă britanică, face ceea ce orice familie rezonabilă ar face: își vinde casa din Anglia și se mută cu tot cu cățel în însorita insulă grecească Corfu.

Pentru Gerry, în vârstă de 10 ani, acesta este începutul unei perioade magice și pline de aventuri. Întâlnirea dintre fabuloasa menajerie pe care Gerry o aduce în casă și originala lui familie dă naștere unei serii de catastrofe irezistibil de comice: șerpi salvați de insolație care ajung în cadă, cutii de chibrituri pline cu scorpioni mișunând pe masă la micul dejun, două coțofene care devastează casa și se îmbată criță la o petrecere, o cățelușă urâțică în călduri căreia îi iese piciorul din încheietură când ți-e lumea mai dragă și multe altele. Nici ceilalți membri ai familiei Durrell nu sunt tocmai insipizi: o să vedeți ce se poate întâmpla în fața unor moaște sfinte, cum ieși dintr-o mlaștină la vânătoare de rațe, cum se conduce o barcă rotundă când suferi din amor și o mulțime de alte lucruri. Familia mea și alte animale este o veselă cronică de familie, iubită cu pasiune de milioane de cititori, un clasic al umorului britanic de cea mai bună calitate.

            Și, ultimul roman scris de Liane Moriarty, una dintre autoarele mele preferate (este cea care a scris Marile Minciuni Vinovate, după care s-a făcut, de asemenea, un serial, difuzat de HBOGO). Nouă străini este povestea a nouă persoane care ajung într-un centru de relaxare izolat, unele dintre ele pentru că vor să slăbească, unele ca să-și schimbe stilul de viață, altele din motive pe care nu le pot recunoaște nici chiar față de ele însele. Însă niciunul dintre oaspeți nu-și imaginează ce vor însemna cele zece zile de lux, meditație și consiliere pentru care au plătit.

Scriitoarea Frances Weltry vine la Tranquillum House în căutare de leacuri pentru o durere de spate, o inimă frântă și o tăietură sâcâitoare la deget. O intrigă ceilalți oaspeți, însă charismatica directoare a centrului este cea care îi trezește cel mai tare curiozitatea.

Ar putea deține ea răspunsurile pe care Frances nici măcar nu știe că le caută? Ar trebui să lase deoparte îndoielile și să se bucure de Tranquillum House sau ar trebui să fugă cât mai poate?