x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Carte Cronica unui război nedeclarat

Cronica unui război nedeclarat

de Sebastian S. Eduard    |    23 Noi 2012   •   11:25
Cronica unui război nedeclarat
Generalul Ion Costaş a lansat la Bucureşti şi Chişinău o carte capitală pentru cele două ţări

Joi, 8 noiembrie şi apoi o săptămână mai târziu, la Bucureşti şi Chişinău s-a lansat volumul <> semnată de generalul Ion Costaş.

Cartea abundă în detalii inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după destrămarea URSS, dar şi despre cauzele prăbuşirii imperiului comunist. Autorul, suprapunând peste experienţa sa directă, înţelesurile ulterioare ale evenimentelor, informaţiile colaterale, dezvăluirile incendiare bazate pe mii de documente adunate şi păstrate cu grijă, atacă şi portretizează elita politico-aministrativă a Moldovei, disecă mecanismele complicate care au dus la obţinerea independenţei acesteia, descrie războiul ciudat din Transnistria şi evenimentele care au condus la formarea autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene.

Un episod relevant istorisit în volum este capturarea separatistului transnistrean Igor Smirnov: “Aveam impresia că nimeni de la vârf nu dorea să fie în conflict cu separatistul numărul unu, pentru a apăra statalitatea Moldovei. Nu o dată, am fost martor la cât de umil vorbea Mircea Snegur cu Smirnov la telefon. (…) În conversaţia cu uzurpatorul, cel care a ocupat fără jenă o parte din ţară, rostea de câteva ori, pe un ton rugător, fraze de genul: «Igor Nikolaevici, hai să ne împăcăm, hai să rezolvăm problema în bună înţelegere»….”

Dacă la lansarea de la Bucureşti au fost prezenţi personalităţi precum acad. Dinu C. Giurescu, analistul politico-militar Teodor Frunzeti, istoricul Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău dr. Anatol Petrenco şi  Prof. univ.dr. Ion Coja, la Chişinău în auditoriu s-au aflat generali şi ofiţeri ai Armatei Naţionale şi ai Ministerului de Interne. Preintre ei: Ministrul Apărării al Republicii Moldova Vitalie Marinuţa şi Ministrul Afacerilor Interne Dorin Recean dar şi partcipanţi la războiul de pe Nistru.

“Domnul general Costaş este o voce importantă pentru istoria recentă”, a spus în alocuţiunea sa istoricul Larry Watts. “De fapt, e foarte rar ca cineva care a fost şi în mijlocul lucrurilor să aibă posibilitatea să ştie cum să ajungă şi la documente, este ceva excepţional. Vocea sa este foarte importantă pentru că a existat pentru foarte mult timp o lipsă de voce a românilor din Moldova sau din România. Cartea a apărut în rusă şi în Română şi ar fi foarte bine să apară şi în engleză, pentru că Europa are mare nevoie de această carte, ca să înţeleagă despre ce este vorba.

Am vrut să subliniez ce s-a întâmplat când nu a fost o asemena voce. În anii ’30, Moscova a creat o organizaţie de front a societăţii Basarabenilor si a creat astfel de birouri în Statele Unite, în Chicago, New York, St. Louis, Detroit, San Francisco şi prin anii ‘30 asta s-a spus, că de fapt Basarabia trebuie să fie separată de România şi că armata sovietică ar fi un ajutor legitim. Din cauza aceasta, cred că Statele Unite în mare măsură nu au sprijinit această menţinere a Basarabiei înăuntrul României şi a cauzat o mare problemă, din cauză că nu a fost o voce românească atât de puternică în SUA precum vocea organizaţiilor de front. În perioada Războiului Rece de fapt Moldova socialistă a ieşit total din radar, a devenit o zonă foarte întunecată pentru noi în SUA şi de fapt au fost foarte puţini oameni care au mai scris despre acest subiect.

În mijlocul anilor ‘80 deja specialiştii din Statele Unite asupra Uniunii Sovietice în materie de naţionalităţi au avut o concluzie foarte interesantă: Românii nu au fost consideraţi un popor cu o ţară-mamă în afara graniţelor, ci un grup apărut recent care poate fi asimilat. În 89 a fost cam aceeaşi problemă. (…) La sfârşitul anilor ‘80 noi în Statele Unite am avut o abordare cam idealistă asupra Uniunii Sovietice sub Gorbaciov şi chiar a fost un raport din ianuarie 90 în care concluzia a fost că Gorbaciov şi Moscova de fapt vor lăsa ţările baltice şi  Lituania să plece fără nici o violenţă. La mai puţin de un an după aceasta a fost acel atac din Lituania, cu 14 morţi şi 700 de oameni răniţi. În absenţa informaţiilor despre mişcartea naţionalistă din Basarabia, în octombrie 1990 CIA a ajuns la aceeaşi concluzie şi pentru Moldova, că de fapt Moscova va lăsa Moldova şi România să dezvolte o relaţie, făra nici o problemă. 

Cum am spus, această carte este importană pentru că avem un observator de prima mână si un participant de prima clasă şi această voce merită să fie răsplătită, iar aceaste documente trebuie făcute publice pe internet, sunt foarte interesante. Il felicit pe domnul Costaş pentru efort şi pentru curajul de a scrie o asemenea carte.

×