Gabriel Croitoru continuă turneul Vioara lui Enescu la Bucureşti, Piteşti şi Deva

Sursa foto: Violonistul Gabriel Croitoru și Catedrala. Foto: Virgil Oprina

Turneul naţional „Vioara lui Enescu”, susţinut de violonistul Gabriel Croitoru împreună cu pianistul Horia Mihail, continuă cu a doua parte a Integralei Beethoven. După concertele din iunie şi septembrie, în aer liber şi în săli din Bucureşti, Focşani, Bârlad, Tecuci, „Vioara lui Enescu” şi prima etapă a turneului național din această toamnă, din octombrie de la Ploieşti, Slatina şi Bucureşti, vor urma alte trei concerte, unul on air şi online la Bucureşti şi două cu public la Piteşti şi Deva.

Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu, supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail prezintă pe scene din întreaga ţară celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor realiza în această toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250, live, on air şi on line.

Recitalurile din prima parte a lunii noiembrie sunt programate pe 5 noiembrie, ora 19, la Sala Radio, de unde concertul (fără public) va fi transmis on air şi on line pe frecvenţele şi siteurile posturilor Radio România Cultural şi Radio România Muzical, pe 6 noiembrie, ora 19, la Sala Filarmonicii din Piteşti şi 7 noiembrie, ora 19, la Sala „Pro Arte” a Colegiului Naţional Decebal din Deva, concertele din 6 şi 7 noiembrie fiind cu public. Vor putea fi ascultate live sonatele pentru vioară şi pian nr. 1 în Re major, op. 12, nr. 5 în Fa major, op. 24 - Sonata primăverii şi nr. 8 în Sol major, op. 30 de Ludwig van Beethoven.

Violonistul Gabriel Croitoru, împreună cu pianistul Horia Mihail, în turneul naţional „Vioara lui Enescu”

Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceeaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.

A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniți în război, oameni aflați în necazuri și nevoi. Același instrument – grație altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câștigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeași nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga țară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.

Violonistul Gabriel Croitoru

„Am marea bucurie de a fi câștigat în urmă cu mai mulţi ani dreptul de utilizare a viorii „Catedrala”, construită de Giuseppe Guarneri, supranumit „del Gesu” care i-a aparţinut Maestrului, aflată astăzi în custodia Muzeului Național George Enescu”, spune Gabriel Croitoru. „Nu cred că există bucurie mai mare decât aceea de a fi parte din viața unui instrument de o asemenea valoare, care a trecut în cele trei secole de existență prin mâinile foarte multor violoniști de excepție. Spun de excepție, prin prisma felului în care s-a păstrat acest instrument, știut fiind faptul că orice instrument cu corzi trebuie cântat pentru a-și păstra și chiar îmbunătăți calitățile sonore. Lemnul – de proveniență românească, se pare – din care au fost construite aceste viori, s-a uscat în timp, dar, în același timp, vibrând odată cu sufletele celor care l-au mânuit de-a lungul anilor, a evoluat. Această vibrație încă se transmite către cei care vin să ne asculte în sala de concert sau în turneele pe care le-am întreprins în ultimii ani alături de pianistul Horia Mihail. Turneul „Vioara lui George Enescu”, devenit deja un brand, a bucurat sufletele multor oameni veniți să ne asculte poveștile despre instrument, despre lucrările interpretate și, nu în ultimul rând, despre continuarea tradiției pe care George Enescu a deschis-o acum mai bine de un secol, aceea de a aduce alinare, un strop de muzică bună, acolo unde nu ar fi avut acces, adică la sate, prin parcuri și prin licee”, mărturisește artistul.

Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio. Și ani în care a ajuns să cânte la Beijing, la Londra, în Spania, Portugalia. Iar în 2021 se pregăteşte să ajungă la Tokyo. Turneul naţional Vioara lui Enescu va continua în noiembrie 2020 cu a treia parte a integralei.