Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Miercuri, 30 ianuarie, începând cu ora 18:30, sunteţi aşteptaţi la spectacolul de balet Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev. Regia și coregrafia sunt semnate de către Renato Zanella, decorurile au fost create de Alessandro Camera (Italia), costumele de către Carla Ricotti (Italia), iar light design-ul de Vinicio Cheli (Italia). La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare.
Pentru acest spectacol coregraful și regizorul Renato Zanella a venit cu o concepție modernă, plasând celebra poveste de dragoste într-un context artistic de avangardă, după cum însuși a mărturist:
,,Romeo și Julieta este povestea nemuritoare a unei iubiri ce are loc într-una dintre cele mai dificile perioade din istorie, în Evul Mediu. Puterea, războiul și religia par să conspire împotriva purității, a simplității vieții și a libertății: care tabără va învinge?
Mă tot gândeam cum poate fi spusă această poveste în ziua de azi, dar nu numai din punctul de vedere al coregrafiei. Mai există această intrigă și azi? Cum putem explica asemenea dragoste generațiilor actuale?
Îmi imaginam cum în Verona de azi, un oraș ce păstrează arhitectura și strălucirea acelor timpuri, totul se întâmplă în continuare între zidurile cetății. Shakespeare vedea în aceste ziduri granița dintre Rai și Iad, frumusețea și spiritul orașului l-au inspirat pe scriitor peste măsură. Dar, deși azi piețele orașului nu mai au târguri de animale și nici familiile puternice nu se mai luptă cu spada pe străzi, noua societate a rămas divizată și competitivă, asemănându-se destul de mult cu situația din vremurile descrise de renumitul dramaturg.
Competiția din ziua de azi se referă la imagine, sporturile practicate, luxul din viața fiecăruia, toate acestea traducându-se însă în final tot în putere și control. Acesta e contextul actual în care trebuie să plasăm povestea imaginată de Shakespeare la 1597, păstrând în același timp elementele cheie din scenariu: inocența și simplitatea. E clar că personajele poveștii noastre, Romeo și Julieta, au fost închipuite drept personalități puternice, de o educație aleasă, inteligenți, așadar invidia sau frica de competiție le vor fi fost necunoscute.
A privi pe cineva în ochi și a te îndrăgosti fulgerător e ceea ce-și dorește toată lumea. Oricine își dorește ca puterea dragostei din acest moment de sublimă inocență să aducă pace și să unească oamenii. Așadar, întrebarea mea și provocarea pe care o adresez acum publicului este dacă nu cumva chiar acesta este adevăratul mesaj pe care a vrut sa-l transmită Shakespeare prin această poveste?”
În distribuţie: Cristina Dijmaru, Bogdan Cănilă, Valentin Stoica, Marco Corcella – debut, Robert Enache, Lorena Negrea, Stefano Nappo, Laura Blică Toader, Virgil Ciocoiu, Monica Petrică, Vlad Toader, Liliana Nică, Irinel Manolovici, Antonel Oprescu
Duetul de la miezul nopţii: Rin Okuno, Sergiu Dan
Prietenele lui Mercutio: Diana Gal, Marina Gaspar, Margaux Chesnais – debut
DJ: Miquel Dura
„Bal Mascat”, o montare plină de simboluri
Opera Națională București prezintă vineri, 1 februarie, la ora 18:30, spectacolul Bal Mascat de Giuseppe Verdi. Regia este semnată de Grischa Asagaroff (Germania), scenografia îi aparține lui Luigi Perego (Italia), iar design-ul luminilor e realizat de Gigi Saccomandi (Italia). Coregrafia poartă semnătura lui Renato Zanella, coordonatorul artistic al baletului Operei Naționale București. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
Pentru acest spectacol, regizorul Grischa Asagaroff a propus o concepție încărcată de simboluri, după cum însuși mărturisește:
„Spectacolul Bal Mascat pe care îl montăm acum la București este la congruența modernului cu tradiționalul. Ne folosim de foarte multă simbolistică pe scenă, însă povestea este în esență aceeași. Am ales împreună cu Luigi Perego, scenograful și colaboratorul meu de aproape 20 de ani, să mutăm acțiunea în anii ’30, fapt reflectat mai degrabă în costume, dar ca localizare, ea poate fi practic oriunde în lume – câteva scurte referințe din text o plasează în America, dar scenografia este valabilă pentru orice loc, pentru că povestea este universală, transcede timpurile și locurile”.
Premiera operei Bal Mascat a avut loc pe 17 februarie 1859 și s-a bucurat de un succes răsunător. Există în libretul operei o serie de efecte melodramatice în maniera „grand opera” precum: fatalismul prezicerii vrăjitoarei, asasinul mascat în plin bal, eroul nobil care moare iertându-și ucigașii. Dar la fel ca multe alte opere din repertoriul clasic ale căror librete au mai mult caracterul unui pretext, opera trăiește în primul rând prin frumusețea muzicii, fiind o creație demnă de pana marelui ei autor.
Costumele realizate de scenograful Luigi Perego reflectă anii ’30, perioadă în care a decis regizorul să plaseze acțiunea, însă nu sunt legate atât de mult de stil. Cât mai degrabă de personaje. Conceptul scenografiei este încărcat de simboluri, concentrat în jurul oniricului și al destinului care se împlinește, indiferent dacă personajele își doresc sau nu asta. În viziunea sa, în montarea de pe scena Operei Naționale București „timpul este protagonist, timpul este destinul, iar ceasul reprezintă un simbol al acestuia. Ceasul este viziunea viitorului, iar culoarea albastră, dominantă, simbolizează visul. Apoi, odată cu apariția vrăjitoarei Ulrica, totul se îndreaptă spre paranormal: ochiul privește către ceea ce se adeverește.”
Cu: Daniel Magdal, Bianca Mărgean, Nikola Mijailovic – invitat, Sorana Negrea, Veronica Anușca, Filip Panait, Iustinian Zetea, Florin Simionca, Ciprian Pahonea, Constantin Negru
Cu participarea Orchestrei, Corului și Ansamblului de Balet al Operei Naționale București
„Spărgătorul de nuci”
Nu rataţi duminică, 3 februarie, începând cu ora 18:30, spectacolul de balet Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia lui Oleg Danovski, adaptarea regizorală și coregrafică poartă semnătura lui Oleg Danovski Jr., scenografia a fost realizată de către Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Iurie Florea.
foto Lavinia Hutanu
„Spărgătorul de nuci prezintă o poveste între realitate şi visul Clarei în noaptea de Crăciun, un balet plin de magie, culoare, fascinaţie, dinamism și, totodată, cel mai așteptat spectacol de balet din preajma sărbătorilor de iarnă. Mă bucur foarte mult că în an centenar am reușit să colaborez cu Opera Națională București, oferind din tot sufletul acest minunat spectacol, care, din păcate, lipsea din repertoriu de mai mulți ani.
Am descoperit aici balerini și maeștri talentați, profesioniști și dedicați, așa cum este necesar să avem pe prima scenă a țării. Timpul a fost scurt, dar am reușit împreună în doar două luni să realizăm un spectacol pe care cu siguranță publicul îl așteaptă cu nerăbdare și entuziasm.
Invit cu drag publicul Operei Naționale București să descopere tărâmurile magiei, să trăiască povestea alături de personaje şi să fie martori ai acestui balet feeric, original montat de Oleg Danovski”, mărturiseşte coregraful Oleg Danovski Jr.
Foto Lavinia Hutanu
Ceaikovski a început lucrul asupra creației sale Spărgătorul de nuci în luna ianuarie a anului 1892, iar în martie lucrarea a fost terminată, dând dovadă de o ireală forță inspiraţională ce a creat o capodoperă, în care muzica și dansul se împletesc într-o perfecțiune desăvârșită.
Celebrul balet a cucerit publicul spectator de toate vârstele chiar de la premiera mondială de pe scena Teatrului Imperial Mariinski, Sankt Petersburg, ce a avut loc pe 6 decembrie 1892. Piotr Ilici Ceaikovski a devenit astfel compozitorul care a bucurat inimile copiilor de pretutindeni în prag de sărbătoare, oferindu-le cel mai frumos cadou: o poveste de basm cu o tradiție lirică ce continuă să anunțe și astăzi sărbătorile de iarnă, cu exaltare și pe partituri fermecătoare.
Datorită succesului de care s-a bucurat, celebrul balet a fost transpus de-a lungul anilor cu succes în filme artistice, desene animate sau balet pe gheață, partitura compozitorului rus având la bază basmul omonim semnat de Alexandre Dumas. Povestea de iarnă ne aduce în atmosfera de basm în care dansul, emoția și simfonia se întregesc într-un vals de vis.
În distribuţie: Marina Gaspar, Cristina Dijmaru, Robert Enache, Egoitz Segura, Răzvan Cacoveanu, Miquel Duran, Sergiu Dan, Antonel Oprescu, Eliza Maxim, Raquel Gil, Oscar Ward, Vicențiu Popescu, Cleopatra Andarache
Dans spaniol: Lorena Negrea, Sergiu Dan
Dans arab: Rin Okuno, Ștefan Meșter
Dans chinez: Ada González, Federico Ginetti
Dans rusesc: Remi Tomioka, Răzvan Cacoveanu
Dans pastoral: Greta Niță, Raquel Gil, Maxime Latapie, Marcus Riley
Cuplu Șoareci: Julia Baro, Sergiu Dan
Cu participarea Ansamblului de Balet, Orchestrei și Corului de Copii ale Operei Naționale București
