Tonkunstler Orchester NiederOsterrreich

Dirijorul HK GRUBER (n. 1943) este totodata si unul dintre cei mai apreciati compozitori austrieci contemporani.
Discipol al lui Gottfried von Einem, un important creator legat de traditie, cunoscator al principiilor componistice ale celei de a Doua Scoli vieneze, Gruber si-a indreptat atentia si spre lumea divertismentului, formandu-si in cele din urma popriul stil ce sintetizeaza mai multe orientari.
Lucrarea Northwind pictures este o suita de concert realizata anul trecut, cu momente din opera sa mai veche, intitulata Der Herr Nordwind. Aici gasim o combinatie de basm si opera realista, avand puternice accente de satira sociala, mai ales la adresa ipocriziei clericilor.
Herr Nordwind, personaj simbolic (Dl Vant de Nord), ii distruge mereu, cu suflarea sa inghetata, recolta unui fermier. La protestele acestuia, Vantul ii daruieste niste cutii fermecate in care va gasi hrana din belsug. Numai ca darurile ii vor fi luate de un calugar hraparet.

Satira sociala gasim si la BENJAMIN BRITTEN (1913-1976) care a compus numeroase lucrari pentru voce si orchestra, printre primele aflandu-se ciclul op. 8 din anul 1936, iar ultimul, Nocturna op. 60 cu 7 instrumente obligate, scrisa in 1958. Our Hunting Fathers (Parintii nosti vanatori), titlul ciclului op. 8, reprezinta primul opus de anvergura simfonica al compozitorului.
Cele 5 poezii alese la sugestia prietenului sau, poetul si eseistul W. H. Auden, erau: Prolog, In laturi, soareci!, Messalina, Dansul mortii si Epilog mars funebru; prima si ultima fi indcreatiile lui Auden, celelalte, adaptari dupa poezii anonime si dupa Thomas Ravenscroft.
Britten uimeste printr-o muzica dramatica, sarcastica adesea, atat in scriitura foarte bogata si variata pentru orchestra, cat si in cea vocala, plina de efecte. Comentand relatia oameni – animale, atat muzicianul, cat si poetul, formulau un protest vehement impotriva brutalitatii timpului, referindu-se de fapt la un iminent pericol – razboiul.

Cam in aceiasi perioada cu Britten, compozitorul german stabilit mai tarziu in S. U. A., KURT WEILL (1900-1950), creea baletul satiric cantat, Cele sapte pacate capitale, pe un libret de Bertold Brecht (acelasi scriitor cu care colaborase la realizarea Operei de trei parale).
Premiera a avut loc la Paris in 1933 cu o coregrafi e de George Balanchine. Subiectul este un adevarat pamflet la adresa vietii dure, imorale, a societatii de consum care deformeaza personalitatea umana. Doua surori, una cantareata, cealalta dansatoare, pornesc dintr-un mic oras afl at in Louisiana, pentru a castiga banii cu care sa cumpere o casa si sa poata duce o existenta fericita impreuna cu familia. Sapte ani ii vor petrece in sapte orase americane unde diverse experiente, relatii amoroase, slujbe in cabaret, actorie, succese de mari vedete, le imping spre pacatele fundamentale: lenevia, orgoliul, mania, lacomia, luxul, zgarcenia, invidia. Pe langa o cantareata, Weill aduce un cvartet de voci barbatesti care sugereaza familia ramasa acasa, ingrijorata. Finalul, senin, arata ca fetele si-au indeplinit visul, intorcandu-se acasa. O muzica simpla, cu orchestratie colorata, ecouri de vals, fox-trot, cantece de cabaret si parodii de corale religioase sunt imbinate intr-un veritabil caleidoscop.

Tenorul austriac JOHANNES CHUM a fost solist in celebrul cor de baieti Wiener Sängerknaben. A studiat apoi teologia si muzica la Graz. Este pasionat de muzica veche si a avut sansa sa lucreze cu celebrii Nikolaus Harnoncourt, Roger Norrington si René Jacobs. In anul 2000 a fost ales pentru rolul Tamino din Flautul fermecat pentru spectacolul din marele Festival Mozart. Recent, a fost aplaudat la Frankfurt in rolul Nero din Incoronarea Poppeei de Monteverdi.

Baritonul FLORIAN BOESH este un apreciat interpret mozartian. Canta si joaca cu mare succes rolurile Figaro, Contele Almaviva, Don Giovanni, Leporello, Papageno… Are in repertoriu atat Recviemul cat si opera contemporana I Hate Mozart de Bernhard Lang. A cantat in concerte vocal simfonice si recitaluri de lied (Wolf, Mahler, Schubert) la Concertgebouw din Amsterdam, la Wiener Musikverein, Wiener Konzerthaus, la Auditorium-ul din Milano, la Filarmonica din München…

Basul austriac KLEMENS SANDER este un colaborator permanent al teatrului an der Wien unde a aparut in lucrari clasice si contemporane printre care Giulio Cesare de Händel (dirijor René Jacobs), Dialogul carmelitelor de Poulenc (dirijor Bertrand de Billy), Intermezzo de Richard Strauss (dirijor Kirill Petrenko), Moarte la Venetia de Briten (dirijor Donald Runnicles). Este un foarte bun interpret si in pagini vocal simfonice si de lied. In anul 2005 a debutat la Wigmore Hall dupa ce a obtinut premiul Richard Tauber. Are in palmaresul sau si premiul de lied obtinut la competitia internationala din S’Hertogenbosch.

Marti 6 sept
Ora 19.30 Ateneul Roman
Seria "Recitaluri si concerte camerale'
TONKÜNSTLER ORCHESTER NIEDERÖSTERREICH
Dirijor : HEINZ KARL GRUBER

Program :
● HK Gruber – Northwind Pictures (Lucrare in prima auditie)
● B. Britten – Our Hunting Fathers, ciclu de lieduri pentru voce inalta si orchestra op.8
Solist : IAN BOSTRIDGE – tenor
K. Weill – Cele sapte pacate capitale – "ballet chanté' satiric ("balet cantat') – libret de Bertolt Brecht (1933)
Solisti : ANGELIKA KIRCHSCHLAGER – mezzo-soprana
IAN BOSTRIDGE – tenor
JOHANNES CHUM – tenor
FLORIAN BOESCH – bariton
KLEMENS SANDER – bas