6,6 miliarde de euro din drepturi de autor

Contractele de drepturi de autor contribuie cu 6,6 miliarde de euro la formarea Produsului Intern Brut. Jurnaliştii şi oamenii de cultură aduc mai mulţi bani statului decât o face industria mineritului. Guvernul discută interzicearea plăţii în regim de drepturi de autor, o măsură care pune în pericol libertatea presei şi a dreptului de expirmare.

Industriile culturale, prin contractele pe drepturi de autor, contribuie cu 5,5% la Produsul Intern Brut, mai mult decât mineritul, a declarat ieri Teodor Paleologu, ministrul Culturii. "Am cerut o evaluare a banilor care vin din cultură şi în curând voi putea da nişte date", a mai spus ministrul. Tradus în bani, procentul avansat de ministrul Culturii înseamnă nu mai puţin de 6,6 miliarde de euro. Tocmai de aceea, ministerul doreşte să schimbe perspectiva conform căreia "cultura e un domeniu care înghite bani", motiv pentru care acest domeniu primeşte "foarte puţin".

Guvernul vrea să modifice plăţile în regim de drepturi de autor, în urma unor discuţii purtate cu sindicatele la Ministerul de Finanţe. Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat că sindicatele au propus, în discuţia de vineri cu premierul Emil Boc şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, să fie eliminată plata prin drepturile de autor.
Hossu a mai spus că această problemă trebuie reglementată, pentru că ea ar putea constitui "o formă de evaziune". Hossu susţine că există anumite categorii de angajaţi, cum sunt contabilii, notarii, arhitecţii, care sunt plătiţi prin contracte pe drepturi de autor, pentru că astfel sunt excluşi de la plata anumitor taxe.
Paleologu a precizat şi că propunerea de încetare a încheierii contractelor pe drepturi de autor nu aparţine Ministerului Culturii şi că "ar fi aberant" ca instituţia pe care o conduce "să aibă asemenea idei". Anterior, reprezentanţii ANAF au precizat că Ministerul Culturii este cel care poate decide modificarea Legii drepturilor de autor.

SPRIJIN PENTRU PRESĂ
Membrii conducerii Clubului Român de Presă (CRP) s-au întâlnit ieri cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană. "Domnul Geoană va fi avocatul nostru în coaliţie", a declarat Indira Crasnea, preşedintele CRP referitor la problema drepturilor de autor în industria media. "Drepturile de autor se menţin în profesia noastră, fac parte din identitatea profesiunii de jurnalist şi sunt specifice meseriei", a adăugat Crasnea.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat ieri, după o întâlnire informală cu membrii CRP, că în opinia sa, cei care îşi câştigă existenţa în baza drepturilor de autor trebuie să fie protejaţi. "Cu privire la drepturile de autor şi eu împărtăşesc opinia că este firesc ca cei care îşi câştigă existenţa pe baza acestui instrument legal trebuie să fie protejaţi", a arătat Geoană, într-o declaraţie de presă acordată jurnaliştilor după întâlnirea cu membrii CRP. El a arătat că este obligaţia statului să evite şi să pedepsească excesele, precizând însă că acolo unde există elemente fundamentale de retribuire în baza unui tip de profesiune, cum este cazul ziariştilor sau al actorilor, trebuie să existe prudenţă şi să se încerce să se protejeze aceaste categorii, nu să li se creeze dificultăţi suplimentare, într-o perioadă dificilă. Preşedintele Senatului a precizat, totodată, că va încerca să aducă acest subiect în discuţie şi în interiorul coaliţiei de guvernare. "Cred că trebuie să încercăm să evităm pedepsirea nejustificată a celor care câştigă cinstit pe baza acestui tip de contract de muncă. Va trebui să întărim mai degrabă zona de control şi de evaziune fiscală. Sunt situaţii în care anumite categorii de personal sunt încadrate şi plătite ca şi cum ar fi ziarişti şi nu sunt, ca şi cum ar fi actori şi nu sunt", a adăugat Geoană, precizând că ar fi nefiresc ca ziariştii din România, care îşi câştigă în mod onest existenţa prin acest mod de remunerare, respectiv drepturile de autor, să fie pedepsiţi.

SUB IMPERIUL CRIZEI
Industria de media din România, ca şi cea din Europa, se află "sub şocul crizei", a declarat ieri Mircea Geoană, preşedintele Senatului. El a precizat că este firesc să se identifice "soluţii europene pentru a sprijini acest segment important". "Industria de media din România şi din Europa se află sub şocul crizei. Cred că este firesc ca în această perioadă să găsim soluţii europene pentru a sprijini acest segment important, care înseamnă şi locuri de muncă şi un element de societate foarte important", a precizat Geoană.

MODELUL FRANCEZ
Preşedintele Nicolas Sarkozy a promis că va susţine presa franceză în perioada crizei, printr-o infuzie de lichidităţi de 600 de milioane de euro, abonamente gratuite pentru tinerii de peste 18 ani şi dublarea bugetului de promovare al statului pentru principalele ziare naţionale. Potrivit Brand Republic, infuzia de capital va acoperi următorii trei ani şi va suplimenta bugetul de 1,5 miliarde de euro alocaţi anual presei de către statul francez, sub forma unor scutiri de taxe. Noile măsuri au ca obiectiv să determine scăderea preţurilor foarte mari practicate de tipografiile din Franţa, aflate sub controlul sindicatului comunist Le Livre. De asemenea, se vor acorda scutiri de taxe şi reţelelor de distribuţie a presei.
Investitorii internaţionali, care puteau deţine maxim 20% dintre acţiunile unei companii din domeniul presei, vor fi stimulaţi să investească, oferindu-li-se acces mai larg la ziarele franceze, inclusiv prin practicarea de scutiri de taxe pentru ediţiile online.
Sarkozy a promis, de asemenea, că statul francez îşi va dubla bugetele de promovare pentru print şi digital.