Grecia a fost salvată. Care e preţul?

Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat marţi de dimineaţă cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la faliment. Programul prevede 130 mi­liarde euro pentru realizarea conversiei de obligaţiuni deţinute de creditorii privaţi şi pentru recapitalizarea băncilor elene, potrivit Reuters. Acordul este însoţit de schema de conversie a obligaţiunilor greceşti deţinute de investitorii privaţi în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic.

Practic, creditorii din sectorul privat ai statului elen, în ge­neral bănci greceşti şi franceze, au acceptat pierderi de peste 100 mi­liarde euro, adică 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute. Scopul programului este reducerea datoriei de stat a Greciei de la 160% din PIB la 120,5% până în 2020, aproape de nivelul maxim conside­rat sustenabil de către FMI. Efectele salvării Greciei s-au simţit imediat. Spania a refinanţat datorii pe termen scurt la un cost în scădere puternică faţă de licitaţia precedentă, din ia­nuarie,  euro s-a apreciat pe pieţele asiatice, iar activele defensive, cu un grad ridicat de siguranţă, au în­registrat scăderi.

Unde se duc banii
Cea mai mare parte a sumei de 130 miliarde euro pusă la dispoziţia Greciei în cadrul acordului va fi utilizată pentru finanţarea conversiei de obligaţiuni şi pentru garantarea stabilităţii sistemului bancar elen, transmite Reuters. Adică va ajunge la bănci, care, iată, sunt recopensate că au acceptat pierderi de 53,5% din sumele investite în obligaţiunile iniţiale. Circa 30 miliarde euro vor fi distribuite ca „stimulente” pentru creditorii privaţi, pentru a-şi determina să participe la schema de preschimbare a obligaţiunilor. Alte 23 miliarde euro sunt destinate recapitalizării băncilor greceşti. Finanţarea propriu-zisă a conversiei de obligaţiuni va necesita fonduri de 35 miliarde euro din pachet. Obli­ga­ţiunile de 14,5 miliarde euro care ar fi trebuit răscumpărate de guvernul elen pe 20 martie vor fi restructurate, sta­tul urmând astfel să evite de­­faultul.

Grecii vor avea viaţă insuportabilă
Acordul nu prevede „aproape nimic” pentru sprijinirea economiei greceşti, care ar putea reveni pe creştere abia peste 10 ani, notează Reuters. Măsurile dure de austeritate care condiţionează pachetul de finanţare vor accentua recesiunea economiei greceşti, intrată deja în cel de-al cincilea an consecutiv, iar veniturile statului vor avea în continuare de suferit. Grecia s-a angajat să reducă pensiile, salariul minim şi cheltuielile pentru sănătate şi apărare, dar şi să restrângă numărul angajaţilor din sectorul public şi să vândă active. Concret, salariul minim va fi redus cu 20%, vor fi tăiate unele pensii complementare şi vor dispărea 15.000 de posturi din sectorul public.

Analiştii economici s-au grăbit să remarce că strategia Germaniei pentru Grecia pare să vrea să le facă viaţa grecilor atât de insuportabilă încât aceştia să ceară ei înşişi să iasă din zona euro. Practic, editorialistul Financial Times, Wolfgang Munchau, a catalogat-o „strategie de suicid asistat” în „prima colonie a zonei euro”. În mod cert, Merkel nu vrea să fie prinsă cu arma crimei în mână. Este o strategie de suicid asistat, una extrem de periculoasă şi irespon­sabilă, scrie editorialistul Financial Times.

Citeşte şi Noul acord şterge din datoria Greciei 107 miliarde de euro