Băsescu dă ordin să-i îmbogăţească pe speculatorii de la Fondul Proprietatea

La data de 10 iunie, preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului spre reexaminare Legea care obligă statul să listeze minimum 5% din acţiunile la companiile sale.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, statul deja avea obligaţia prin Legea 247/2005 să iniţieze derularea de oferte publice iniţiale până cel târziu la 31 decembrie 2008. Cum tot statul a lălăit treaba ani buni, listările s-au lăsat aşteptate, ajungând pe bursă doar Transelectrica şi Transgaz. Aşadar, Parlamentul a votat un nou termen, 31 decembrie 2014.

Doar că Băsescu consideră că este oportună finalizarea „în cel mai scurt timp” a procedurilor pentru ad­mi­te­rea la tranzacţionare la Bursa de Va­lori Bucureşti a companiilor din por­to­foliul „Fondul Proprietatea” în care statul român este acţionar majoritar.
La motivaţie, Administraţia Prezidenţială spune că „acest lucru va contribui în mod semnificativ la creşterea preţului acţiunilor «Fondul Proprie­ta­tea», oferind statului român re­sur­sele necesare pentru acoperirea ce­re­ri­lor de despăgubire pentru cât mai mulţi foşti proprietari care şi-au pierdut proprietăţile în perioada comunistă”. Practic, prin acest articol dintr-un act normativ, Băsescu indică o vi­i­­toare creştere a preţului acţiunilor. Sta­tul este direct interesat de creştere, deoarece despăgubirile făcute de Agenţia Naţională de Restutuire a Pro­­prietăţilor face conversia despă­gu­birilor la un preţ care este media pon­derată a preţului acţiunilor pe ul­timele 60 de zile de tranzacţio­na­re.

Autorităţilor le convine şi pentru că au de gând vândă parţial mai multe pachete de acţiuni la companiile sale pe bursă, pentru a finanţa pensiile şi salariile bugetarilor. Astfel, se stipu­lea­ză la aricolul al treilea „privatiza­rea participaţiilor statului român prin intermediul Bursei de Valori asigură gradul de transparenţă necesar atât procesului de privatizare, cât şi al ac­tu­lui de administrare”. În perioada ur­mătoare trebuie listate pachete sem­nificative din „perlele” economiei ro­mâneşti, respectiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Aeroporturi Bucureşti.

Operaţiunea „cuponiada” în varianta anilor 2000
Jurnalul Naţional a relatat în dese rânduri cum o serie de politicieni autohtoni au cumpărat acţiuni pe piaţa gri. Printre aceştia îi găsim pe Ionuţ Popescu şi Verestoy Attila. Până de curând, şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a avut, dar, potrivit propriei declaraţii de ave­re, le-a vândut şi a încasat pe ele 112.946 de lei. Veres­toy are 13 milioane de acţiuni. Ionuţ Popescu avea, în 2009, 0,1168% din titlurile FP, conform declaraţiei sale de avere din 14 ianuarie 2010. Cristian Paul, soţul consilierului primului-ministru Andreea Paul Vass, are şi el 100.000 de acţiuni la FP, conform declaraţiei de avere depusă la 22 decembrie 2010. În 2009, titlurile FP se tranzacţionau pe piaţa gri la 0,15 lei pe unitate, faţă de valoarea nominală de 1 leu. Acum, pe bursă, preţul se învârte undeva la 0,6 lei. Cine ar fi investit 100.000 de euro la acel minim istoric acum ar fi avut 400.000 de euro. Fondul Proprietatea a fost creat în 2005 pentru a despăgubi acei proprietari care au fost deposedaţi de bunurile lor în mod abuziv de fostul regim comunist.
FP deţine acţiuni la crema industriei şi energiei româneşti, precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, filialele Electrica neprivatizate sau Alro.