Cinci ani de Muzeul Hărţilor

O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.

O colecţie impresionantă cu peste 900 de hărţi vechi şi gravuri spune istoria zbuciumată a României din ultimele secole. Muzeul Naţional al Hărţilor, singura instituţie culturală de acest tip din sud-estul Europei, aniversează anul acesta cinci ani de existenţă.

Un muzeu al hărţilor poate părea la prima vedere o idee cel puţin excentrică. Nu şi după ce treci pragul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Strada Londra numărul 39. Prin faţa ochilor ţi se derulează istoria României trasată în linii fine pe lemn, piatră şi metal, şi apoi imprimată pe hîrtie de bumbac în gravuri vechi de sute de ani, care ar face să pălească de invidie orice tipografie digitală. Pereţii cochetei vile din buricul Bucureştiului sînt tixiţi cu hărţi grupate ri­guros pe categorii: cartografie istorică (Dacia, Europa, Imperiul Roman), cursul Dunării, Marea Neagră, Ţările Române, Valahia, Moldova şi Transilvania, Bucureşti, completate discret de vedute (gravuri şi pasteluri cu peisaje din perioadele respective). Peisajul este întregit de vitraliile cu simboluri heraldice şi tavanele pictate cu hărţi astrale.

 
UNICAT. “Ideea muzeului a prins contur la finele anului 2002. Domnul Adrian Năstase, pe vremea aceea premier, m-a întrebat dacă vreau să mă ocup de Muzeul Hărţilor. După ce m-am gîndit preţ de trei secunde am acceptat provocarea. În ianuarie 2003 ne-am apucat de lucru şi, după o perioadă de muncă asiduă, în luna martie l-am inaugurat”, ne-a de­cla­rat artistul plastic Octavian Penda, directorul general al muzeului.