Eşecuri SAPARD

Aproape 300 de contracte SAPARD au fost reziliate de la începutul programului şi pînă la 1 mai. Iar cîteva proiecte importante pe infrastructură rurală sînt în pericol de a cădea victimă fie luptelor politice, fie dezinteresului autorităţilor locale.

Aproape 300 de contracte SAPARD au fost reziliate de la începutul programului şi pînă la 1 mai. Iar cîteva proiecte importante pe infrastructură rurală sînt în pericol de a cădea victimă fie luptelor politice, fie dezinteresului autorităţilor locale.

 
Programul SAPARD se apropie de linia de finiş. România mai are să le plătească beneficiarilor de fonduri aproximativ 400 de milioane de euro pînă la 31 decembrie 2008. Chiar dacă este considerat de autorităţi un succes, programul a înregistrat şi eşecuri. Conform informaţiilor prezentate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), din cele 4.659 de contracte (în valoare de 1,467 mi­liarde de euro), pînă la 1 mai au fost reziliate 294 de contracte, contabilizînd 57,6 milioane de euro. Dintre acestea, 122 au fost reziliate la ce­rerea beneficiarului, iar 137 pentru nerespectarea clauzelor contractuale. Cel mai negru an a fost 2007, cînd “s-a pus cruce” la 104 proiecte. Nu este însă exclus ca “recolta” pe 2008 să fie mai bună, pînă la 1 mai fiind deja 45 de contracte reziliate.

 
“MERGE ŞI AŞA”. Majoritatea proiectelor reziliate din cauza nerespectării clauzelor contractuale au fost pe turismulul rural. “Beneficiarul spunea că va construi o pensiune pe anumite dimensiuni, cu o anumită amplasare a camerelor, ferestrelor etc. şi apoi făcea altă compartimentare. El practic rea­liza un alt proiect. Vorbim de abateri grave, care reflectă şi o anumită mentalitate «las că merge şi aşa», nu am fost noi absurzi. Spre exemplu, au fost proiecte cu abateri atît de serioase, încît nu primit nici măcar autorizaţia de funcţionare”, ne-a explicat Teodor Bîte, director gene­ral adjunct al APDRP. Directorul spune că în general abaterile au fost observate de la plata primei tranşe şi s-a trecut la reziliere. “El îşi poate continua construcţia, dar pe banii săi”, ne-a precizat Teodor Bîte. 

Mult mai consecvenţi s-au dove­dit, în opinia directorului APDRP, cei care au investit în agricultură, în crearea de ferme ori modernizarea lor. La acest capitol a fost însă un eşec răsunător şi cît se poate de dureros pentru o parte din cei implicaţi: proiectul iniţiat de “La Dorna”, care viza crearea de 80-85 de microferme de 15-20 vaci de lapte în judeţele din centrul ţării. Concret, procesatorul de lactate şi-a asumat angajamentul de a veni în sprijinul producătorilor cu o parte din cofinanţare. Pe parcurs şi-au dat seama că nu au suficiente resurse şi au abandonat o parte din proiecte. Teodor Bîte estimează că se vor fina­liza cam 45 de proiecte.
 

Nepăsare şi indolenţă

România este pe punctul de a mai pierde anul acesta cîteva proiecte, unele din cauze hilare. “Cu părere de rău trebuie să spun că cele mai întîrziate proiecte sînt cele din sectorul public, care pri­vesc două direcţii: infrastructură în mediu rural şi drumuri fores­tiere. Din cele 308 consilii locale, care au beneficiat de fonduri SAPARD, sînt zece care nici pînă la această dată nu au finalizat procedura de achiziţii publice”, ne-a spus Teodor Bîtea. Pe lista “codaşilor” sînt consiliile locale din Bănie (Caraş-Severin), Mă­gu­ra-Ilvei (Bistriţa Năsăud), Mă-rişel (Cluj), Certeze (Satu Mare), Belin (Covasna), Saschiz (Mureş). Proiectele altor 35 de consilii sînt în faze incipiente de execuţie (pe la 20%), dar directorul APDRP consideră că acest moment poate fi depăşit cu o mobilizare bună. Un caz de-a dreptul scandalos este cel vizînd proiectul de drum comunal din Conţeşti, în judeţul Teleorman, “minat” de tensiunile politice dintre primar şi consilieri. “Aici s-au finalizat procedurile de achiziţii şi au început lucrările, dar consilierii refuză să aprobe o hotărîre prin care să solicite prelungirea termenului de execuţie”, a povestit directorul APDRP. Un alt caz bizar este cel al unui primar de pe lîngă Bucureşti al cărui proiect a fost finalizat, dar care nu s-a obosit să obţină nici pînă acum autorizaţia de mediu.