FMI indică recesiunea: România, în colaps

Cifrele pe care le anunţă Guvernul Boc pentru economia românească în 2009 sunt neadevărate. Întâlnirea cu ­delegaţia Fondului Monetar Internaţional a fost ca o ­lovitură de măciucă pentru "tehnicienii" din Palatul Victoria. Cei de la FMI au venit cu cifre mult mai drastice pentru anul 2009 pe care sintetic scrie RECESIUNE.

Preşedintele Băsescu, prezent la întâlnire, a apreciat că cifrele Fondului sunt reale. Aşadar bugetul care va fi prezentat Parlamentului are privirea prin ochelarii roz. Creşterea economică de 2,5% va fi de fapt o scădere de -1% ceea ce arată marea eroare a analizei guvernamentale. Fondul Monetar a propus câteva măsuri cadru menite să facă mai uşoară traversarea crizei. Între acestea, corecţii de substanţă la politicile salariale. Or, Guvernul Boc dă speranţe sutelor de mii de bugetari şi milioanelor de pensionari că vor exista bani ­pentru creşterea veniturilor din salarii şi pensii. De unde vor veni banii? Este uşor să promiţi, că nu te doare gura. Dar ­asemenea propuneri, în totală contradicţie cu realitatea ­economică vor deveni un bumerang pentru Cabinetul Boc. Dacă minciuna are picioare scurte, nici Guvernul nu are zile multe.

• Vali Blănaru, Dan Constantin

---

România va fi afectată puternic de criza financiară economică iar anul acesta economia va intra, pentru prima dată după 1999, în recesiune. 

Creşterea economică de 7,8% estimată de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2008 va fi o amintire frumoasă greu de egalat în viitorul apropiat.

Creşterea economică a României ar putea fi negativă în 2009, în contextul scăderii exporturilor, înăspririi condiţiilor de creditare pentru firme şi gospodării, şi al perspectivelor privind declinul consumului şi investiţiilor, a anunţat, miercuri, Fondul Monetar Internaţional (FMI). Rezultatele vizitei FMI au fost prezentate preşedintelui Băsescu. Şeful statului a apreciat că analiza FMI este corectă.

Potrivit proiectului de buget pe 2009, Guvernul ia în calcul o creştere economică de 2,5%.

În realitate însă economia românească va resimţi din plin şocul crizei financiare externe şi al politicilor inconsecvente ale Guvernului. "FMI estimează că anul acesta România va intra în recesiune şi economia va scădea cu 1%.

Nici pentru anul viitor situaţia nu va sta prea bine, iar în cel mai bun caz economia va încheia 2010 pe zero", ne-au declarat surse guvernamentale. Potrivit prognozelor FMI, economiile SUA şi a UE vor înregistra o scădere de 2% în timp ce în Japonia recesiunea va fi de 3%. "România este în prezent extrem de afectată de recesiunea mondială. În timp ce creşterea economică s-a menţinut în primele trei trimestre din 2008, indicatorii privind producţia s-au deteriorat rapid în ultimele luni ale anului. Exporturile au început să scadă, condiţiile în care firmele şi gospodăriile au acces la creditare s-au înăsprit, iar consumul de pe piaţa locală şi investiţiile sunt prognozate că vor scădea. Producţia industrială scade, iar încrederea consumatorilor şi companiilor s-a deteriorat. Prin urmare, activitatea economică va încetini, iar creşterea PIB-ului ar putea deveni negativă în 2009", se arată într-un comunicat al FMI.

ECONOMIE SUBTERANĂ
Deja arieratele au înregistrat o creştere puternică. Tot mai multe companii înregistrează datorii la bugetul de stat, criza financiară fiind un motiv invocat de patroni pentru a nu-şi plăti dările către stat. În acest context, decizia Guvernului de a majora plata contribuţiilor sociale cu 3,3% ar putea avea efecte nocive. Contribuţiile plătite de angajaţi şi angajatori însumează, în prezent, 40,05% din salariul brut, deşi ar fi trebuit să scadă de la 1 ianuarie 2009 cu două puncte procentuale, de la 39,5% la 37,5% din salariul brut.

Anul trecut a fost programată reducerea cotelor de contribuţii sociale cu 6 puncte procentuale, la 39,5% din salariul brut, din care 4,5 puncte pentru angajatori în ianuarie şi decembrie, şi 1,5 puncte pentru angajaţi în luna iulie 2008.

Aflate în blocaj financiar firmele vor putea transfera presiunea pe angajaţi, iar mulţi dintre aceştia vor fi puşi în situaţia de a-şi pierde locurile de muncă şi în cel mai bun caz să fie plătiţi la negru. Deja rata şomajului a crescut la 6,6% iar până în martie numărul şomerilor va creşte cu 50.000 de persoane. Creşterea CAS pune presiune chiar pe bugetul statului, deşi în teorie măsura ar fi trebuit în teorie să ducă la majorarea încasărilor. Deoarece aparatul bugetar a ajuns să aibă 400.000 de angajaţi, contribuţia CAS va creşte inclusiv pentru aceştia, iar statul nu va face decât să-şi majoreze artificial cheltuielile dar şi încasările. Dealtfel, potrivit unei analize făcută de experţii FMI, cheltuielile publice s-au dublat în intervalul 2005-2008, iar salariile aproape s-au triplat. "În ultimele şase săptămâni din 2008, s-au cheltuit 3% din PIB, aproape exclusiv pe salarii. În perioada 2005-2008, cheltuielile salariale s-au triplat. Probabil acesta va fi un segment de ajustat. Probabil că se va cere şi o redimensionare a administraţiei", au menţionat sursele guvernamentale.

Deficitul bugetar al României a depăşit anul trecut plafonul maxim stabilit prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB, ajungând la un nivel de 5,2% din PIB. Cabinetul Boc şi-a asumat un deficitul bugetar de 2% pentru anul 2009, în condiţiile în care veniturile bugetului de stat sunt estimate la 75,6 miliarde lei, iar cheltuielile la 94,5 miliarde lei. "Deficitul balanţei de plăţi şi cel bugetar intensifică vulnerabilitatea la şocuri externe, în timp ce implementarea lentă a reformelor structurale a condus la reducerea productivităţii economiei şi a flexibilităţii de a reacţiona la probleme", se menţionează în comunicat.

 "Presiunile sindicatelor pentru majorările salariale dar şi cheltuielile inevitabile într-un an electoral vor majora însă acest deficit spre 4% din PIB", spun sursele citate. În condiţiile în care investiţiile străine directe se vor reduce la jumătate de la 9 miliarde de euro cât au fost în 2008, Guvernul poate acoperi acest deficit prin utilizarea rezervei constituite la BNR, prin eliberearea de lichiditate în piaţă atunci când Finanţele au câte un vârf de plată şi emit titluri de stat. Măsura a fost deja folosită în statele europene ca Germania sau Franţa, unde disciplina fiscală este mult mai puternică decât în România. Deja Finanţele au apelat la această variantă de susţinere a bugetului. Rezerva valutară a BNR a înregistrat a treia scădere consecutivă în ianuarie, coborând la 26 de miliarde de euro. Cumulat, în ultimele trei luni, rezervele BNR au scăzut cu peste 1,3 miliarde de euro, vârful de plăţi fiind înregistrat în decembrie cu peste un miliard de euro.

Pe de altă parte, jumătate din rezerva Băncii Naţionale a României este formată din banii depuşi de bănci ca rezerve minime obligatorii, iar cheltuirea acestor fonduri nu ar fi tocmai înţeleaptă din partea autorităţilor, în condiţiile în care riscurile din sistemul bancar internaţional se pot propaga spre România.

BĂNCILE SUNT VULNERABILE
Chiar dacă BNR a gestionat bine până acum politica monetară, o eventuală reducere a dobânzilor sau a rezervelor minime obligatorii vor aduce atât presiuni pe cursul valutar, dar şi riscul ca lichidităţile eliberate în piaţă să fie folosite de bănci spre plata anticipată a liniilor de finanţare luate de la băncile mamă. Deja guvernatorul Greciei a avertizat băncile elene să-şi limiteze expunerile pe Estul Europei şi în special pe România şi să folosească doar resursele obţinute de pe pieţele interne pentru continuarea activităţii.

De altfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la întoarcerea din vizita făcută în Ungaria, că băncile-mamă care au acţionariatul majoritar la bănci din România au obligaţia să continue să asigure necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice de pe piaţa românească. "Noi susţinem o mare responsabilitate a băncilor care sunt acţionar majoritar la băncile româneşti. Nu vorbesc despre soliditatea sistemului bancar românesc, băncile sunt solide, dar cei care deţin acţionariatul majoritar au obligaţia să continue să asigure băncilor din România, pe care practic le patronează, necesarul de resurse pentru finanţarea activităţilor economice de pe piaţa românească", a spus şeful statului. Băsescu a apreciat că statul român nu are obligaţia de a se împrumuta pentru a substitui obligaţiile băncilor-mamă care au acţionariat majoritar la bănci româneşti.

Directorul Direcţiei Supraveghere din BNR Nicolae Cinteză a declarat recent referindu-se la solvabilitatea sistemului bancar, că, din recentele raportări transmise BNR, se conturează un sistem bancar bine capitalizat, cu un nivel al indicatorului de solvabilitate cu aproape patru puncte procentuale peste limita minimă stabilită (8%), iar indicatorul de lichiditate (la nivel agregat, consolidat) înregistrează un nivel mai mult decât dublu faţă de un minim admis de 1.

Întrebat despre situaţia liniilor externe atrase de bănci şi despre existenţa unor eventuale semnale care să indice reduceri drastice ale finanţărilor de la băncile-mamă, Cinteză a afirmat că "s-au purtat discuţii cu toate băncile legate de sursele externe de finanţare a activităţii lor în 2009", iar "rezultatul a fost că aproape 80% din sursele atrase de la banca-mamă scadente în 2009 au o probabilitate ridicată de a le fi prelungită scadenţa şi în anul 2010".

Soluţiile propuse de experţii FMI
FMI a recomandat autorităţilor în primul rând să înăsprească politica fiscală, prin scăderea semnificativă a cheltuielilor bugetare, în contextul în care veniturile sunt imprevizibile şi se bazează pe o creştere economică mult prea mare. Oficialii Fondului anticipează că pe partea de venituri nu mai pot fi luate alte măsuri, după ce s-au majorat deja accizele şi contribuţia la asigurările sociale, ceea ce înseamnă că este nevoie de continuarea restrângerii cheltuielilor.

De fapt, experţii Fondului cred că orice măsură de creştere a taxelor nu ar mai aduce venituri suplimenatre. FMI susţine intenţia BNR de a rămâne concentraţi pe obiectivul de inflaţie, deşi sunt nemulţumiţi de ratarea ţintei de inflaţie.

"BNR are posibilităţi limitate de relaxare a politicii monetare până când nu este aprobat un pachet de politici macroeconomice credibile, care să stabilizeze economia şi să reducă deficitul bugetar.

Chiar şi atunci, banca centrală ar trebui să relaxeze gradual politica doar dacă presiunile asupra balanţei de plăţi se micşorează", se mai arată în comunicatul FMI.

Experţii recomandă continuarea supravegherii atente a managementului de risc al băncilor, a capacităţii de a absorbi şocurile nefavorabile şi a adecvării capitalului.

Implementarea fermă a politicilor guvernamentale este esenţială pentru restabilirea încrederii publice şi a creşterii economice. Reformele structurale trebuie să fie reîncepute pentru a majora productivitatea economiei şi capacitatea de a profita de oportunităţile dintr-o eventuală revenire economică, se precizează în comunicatul FMI.