FMI îndulceşte prognozele pe 2010

FMI menţine ţintele de deficit bugetar pentru 2009 şi pentru anul viitor la 7,3%, respectiv 5,9% din PIB, şi analizează revizuirea prognozelor privind creşterea economică, a declarat ieri Jeffrey Franks, şeful delegaţiei Fondului în România, după întâlnirea pe care a avut-o ieri cu sindicatele şi cu patronatele.

Întrebat dacă FMI are în vedere majorarea vreunuia dintre impozitele-cheie, Franks a precizat că "sunt analizate toate politicile". El a menţionat că este foarte important pentru Fond să cunoască nevoile patronatelor şi ale sindicatelor, dar că cele două părţi trebuie să înţeleagă că economia este într-o situaţie dificilă. "Nu vor mai fi posibile creşteri ale salariilor ca în anii trecuţi şi nici ale profiturilor", a declarat Franks.

Dacă în luna august Fondul prognozase un declin economic de 8,5% în acest an în România, urmat de o creştere de 0,5% în 2010, delegaţia instituţiei a prezentat, la întâlnirea cu patronatele, o prognoză de creştere economică de 1% anul viitor, ca urmare a unei evoluţii bune în semestrul al doilea, potrivit reprezentanţilor patronatelor. "Până la sfârşitul lui 2010, avansul va fi de 1%. În prima parte a anului nu va fi creştere, iar în semestrul doi creşterea economică va fi mai mare, astfel încât spre sfârşitul anului să ajungă la 1%", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii.

TRANŞA A TREIA
Fără următoarele tranşe de la FMI şi celelalte instituţii financiare internaţionale, România va intra în colaps şi va fi "campioana" scăderii economice, consideră patronatele. "România trebuie să aibă acces la tranşele următoare, pentru că altfel se va crea o presiune pe Guvern, care va trebui să se împrumute de la bănci pentru a avea bani, iar băncile nu vor mai da credite populaţiei şi firmelor. Acest lucru va agrava criza", a declarat preşedintele UGIR-1903, Ioan Corâci.

Oricum, următoarea tranşă de la FMI va fi acordată în momentul în care clasa politică se va pune de acord asupra modului de cheltuire a banilor, a reducerilor cheltuielilor bugetare. Reprezentanţii Fondului au subliniat că este foarte important să fie reduse cheltuielile bugetare cu salariile, un accent important fiind pus pe cheltuielile autorităţilor locale. "Modul în care este format bugetul la nivelul autorităţilor locale este dezastruos. Acesta duce la deficite pe care nu le putem plăti din veniturile la buget. Nu s-a pus problema creşterii veniturilor prin creşterea TVA sau a altor impozite", a spus preşedintele AOAR, Florin Pogonaru.

Întrebat despre o posibilă îngheţare a salariilor în 2010, reprezentantul oamenilor de afaceri a adăugat că Fondul Monetar a spus că este necesară reducerea prin orice mijloc a cheltuielilor cu salariile, aceasta însemnând îngheţare sau orice altă măsură.

Însă România aşteaptă bani nu numai de la FMI, ci şi de la Comisia Europeană şi Banca Mondială. Iar cele două instituţii vor aproba noi tranşe de împrumut din cadrul acordului de finanţare cu România doar după aprobarea legilor privind reformele structurale, care privesc salarizarea, pensiile şi responsabilitatea fiscală, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

"Comisia Europeană şi Banca Mondială au ca obiective chiar aceste reforme structurale şi nu vor elibera noi tranşe fără aprobarea legilor salarizării, pensiilor sau responsabilităţii fiscale", au declarat sursele citate.


Inflaţia va creşte
BNR a decis, ieri, în ultima şedinţă de politică monetară din acest an, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 8% şi ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, la 15%, şi în valută, la 30%. Instituţia anticipează pe termen scurt presiuni inflaţioniste induse de ajustările accizelor de la 1 ianuarie 2010, dobânzi interbancare peste rata de politică monetară şi anticipaţii negative din politicile fiscale şi de venituri în contextul unui climat politic volatil.

În ceea ce priveşte inflaţia, Consiliul de administraţie al BNR a stabilit ca ţinta de inflaţie pentru anul 2011 să se situeze la nivelul de 3%, cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual, în scădere cu 0,5 puncte comparativ cu obiectivul de 3,5% fixat pentru anul viitor. Ţinta asumată va fi discutată cu Guvernul.