FMI revine la Bucureşti. Datele statistice arată că economia riscă să reintre în recesiune

"La solicitarea noului prim-mi­nistru al României Mihai Răzvan Ungureanu, Jeffrey Franks şi Istvan Szekely vor vizita Bucureştiul pentru a se întâlni cu noul Guvern, pentru a discuta evoluţiile economice recente şi implementarea programului. Este o practică obişnuită atunci când o ţară care are un program în derulare cu FMI şi UE îşi schimbă Guvernul. Modificarea scrisorii de intenţie convenită la începutul lunii februarie nu este vizată", a declarat Tonny Lybek, reprezentant rezident al FMI în România şi Bulgaria, într-un comunicat transmis la sfârşitul săptămânii.

Scrisoarea de intenţie a fost convenită de FMI şi CE cu fostul premier Emil Boc, cu o zi înainte ca acesta să demisioneze. Jeffrey Franks de­cla­rase anterior că este încrezător că schimbarea Guvernului nu va aduce mo­dificări radicale în ceea ce priveşte politica economică din România. "Nu mă aştept ca, indiferent de schimbările de Cabinet şi de Guvern, să existe schimbări radicale în direcţia luată de politicile economice. Există un sprijin larg, pentru un acord, în continuare, cu Banca Mondială, FMI şi UE şi am toate aşteptările corespunzătoare, că orice s-ar întâmpla şi în următoarele alegeri, să existe o relaţie de cooperare foarte bună cu România", spunea Franks.

Două săptămâni de foc
Ce s-a schimbat în cele două săp­tă­mâni de când Franks a părăsit Ro­mânia? Institutul Naţional de Statistică a confirmat că economia a reuşit să înregistreze o creştere de 2,5% în 2011, după doi ani de recesiune. Vestea bună a fost umbrită însă de contracţia PIB din ultimul tri­mestru al anului 2011, care a înre­gistrat un declin de 0,2%. Primul tri­mes­tru pe anul acesta se anunţă des­tul de prost, riscurile pentru o nouă scă­dere a PIB fiind legate atât de zona euro, cât şi de ninsorile care au blocat jumătate de ţară.
Acum, Guvernul Ungureanu trebuie să vină cu un plan de acţiune concret pentru a recâştiga terenul. Deja unele direcţii de acţiune au fost fă­cute publice de premierul Ungurea­nu.

El a convocat joi comitetul inter­mi­­nisterial pentru a analiza măsurile ne­cesare în plan legislativ şi adminis­tra­tiv prin care să fie îmbunătăţită ab­sorbţia fondurilor europene. Ro­mânia a absorbit doar 1,211 miliarde de euro fonduri structurale şi de coe­zi­­u­ne până pe 10 februarie, reprezentând 6,3% din alocarea pentru obiectivul convergenţă.

"Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din UE. Tre­bu­ie corectate deficienţele de ordin structural, pornind de la re­la­ţionarea cu beneficiarii şi până la ra­pi­di­tatea cu care sunt procesate ce­re­ri­le acesto­ra. Vă cer să vă asiguraţi că asupra oa­menilor cu care lucraţi nu planează nici o suspiciune de corupţie", a spus Un­gureanu.

El a cerut simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare, finalizarea procesului de standardizare a documentelor de achiziţie publică şi accelerarea pro­cesului de consolidare a ca­pa­ci­tă­ţii administrative la nivelul au­to­ri­t­­ă­ţilor de management.
Pe de altă parte, Ungureanu a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget 2 miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.