FMI - ultimul acatist pentru România

Deoarece autorităţile se dovedesc incapabile de luarea unor măsuri care să oprească sângerarea bugetară, experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) ne-au trasat sarcini exacte care trebuie urmate în fiecare domeniu. Datele prezentate de misiunea Fondului în România arată că situaţia economică este mult mai proastă decât estimările precedente, iar acestea arată recesiunea severă prin care trece ţara noastră.

FMI spune că scăderea economică va fi în acest an de 8%-8,5%, după ce în luna martie estimarea era de doar 4,1%. Deficitul bugetului arată şi el din ce în ce mai rău: -8% în acest an dacă nu se ia nici o măsură, faţă de 4,6% în luna martie. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România şi corpul său de experţi au trasat sarcini clare de urmat Executivului, de la economii în sectorul bugetar, consolidarea fiscală, legea salarizării unice, reforma pensiilor până la disciplina bugetară a autorităţilor locale şi a instituţiilor care se autofinanţează, a companiilor de stat, colectarea mai bună a taxelor sau reforma asistenţei sociale în România. Singura bilă albă a primit-o Banca Naţională a României (BNR) despre care Franks a spus că trebuie să fie precaută la presiunile inflaţioniste şi la mişcările cursului de schimb. În contrapartită, Guvernul n-a fost capabil să furnizeze toate informaţiile legate de datoriile companiilor de stat.

MAI PUŢINI SALARIAŢI LUCRĂND PE BANI PUŢINI
Experţii FMI nu au cerut răspicat disponibilizări în sectorul de stat, însă toate datele prezentate duc la această soluţie ori la tăieri masive de salarii în sectorul bugetar. Astfel, FMI a impus României pentru cele 4 luni şi jumătate rămase din acest an economii echivalente cu 0,8% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă un miliard de euro. Pentru 2010, Fondul vrea economii şi mai mari la nivelul bugetului, de 2%-2,5% din PIB, adică alte 3 miliarde de euro. De asemenea, fondul de salariii al celor care lucrează la stat este acum de 9% din PIB, în timp ce acum cinci ani era de 5,5% din PIB. "Pe termen mediu, cheltuielile cu salariile trebuie să scadă până sub 6% din PIB", a spus Franks într-o conferinţă de presă. Anul viitor, fondul de salarii trebuie să scadă cu 1,5 puncte procentuale, astfel încât să ajungă la doar 7,5 puncte procentuale. Cheltuielile de personal au totalizat 24,9 miliarde de lei în primele şase luni din acest an, în creştere cu 12% faţă de perioada similară din 2008.

UNDE SE TAIE?
Jeffrey Franks a descris situaţia numai în termeni foarte negativi: "Cheltuieli (care cresc - n.r.) chiar abrupt", "recesiune extrem de rea". În privinţa procesului de reformă, Franks spune că "Guvernul trebuie să îmbine tăieri pe termen scurt cu reforme pe termen lung". Făcute cum trebuie, acestea ar aduce României o creştere economică modestă, de 0,5%-1% în 2010, urmând ca deficitul bugetar să fie mic pe termen lung. FMI doreşte o lege a răspunderii fiscale cu programări bugetare şi un sistem eficient de controale. Lucrurile evoluează "satisfăcător" în acest caz.

MINIŞTRI PUŞI LA COLŢ
Mai mulţi miniştri au fost criticaţi voalat de experţii FMI. Aceştia sunt Dan Nica, ministrul Administraţiei şi Internelor, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor, Marian Sârbu, ministrul Muncii şi Adriean Videanu şi Radu Berceanu, miniştrii Economiei, respectiv Transporturilor. În cazul lui Nica, o problemă este relaţia Guvernului cu autorităţile locale şi autorităţile care se autofinanţează, fiind şi în acest caz necesară responsabilitatea fiscală. Despre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), aflată în curtea ministrului Pogea, Franks a spus că "este de dorit o colectare mai bună". Referitor la asistenţa socială din România, problemă de care este răspunzător Marian Sârbu, expertul Fondului a spus că trebuie alocate mai multe resurse pentru cei care îşi pierd locurile de muncă sau au de suferit, concomitent cu scăderea a beneficiilor sociale din România. Acestea sunt, după FMI, în număr de 200, iar instituţia financiară cere ca acestea să ajungă la un număr "semnificativ mai mic" şi să fie mai bine controlabile. Problemele lui Videanu şi Berceanu, ale căror ministere au fost nominalizate de Franks, sunt legate de companiile de stat din subordinea lor despre care expertul a spus că trebuie acordate stimulente de performanţă corelată cu o capacitate administrativă mai strânsă. "Suntem îngrijoraţi cu privire la anumite situaţii din întreprinderile de stat. Trebuie făcute eforturi suplimentare pentru cele aflate pe pierderi sau cele care au acumulat arierate semnificative", a spus Franks.

BNR, LĂUDATĂ
"Sistemul bancar se ţine bine în pofida situaţiei economice mai proaste. (...) Există o rezervă confortabilă şi mecanisme de control şi supervizare ca sistemul bancar să continue să funcţioneze. Rezerva BNR a crescut şi cerinţele de rezerve obligatorii şi rata de dobândă au fost scăzute. BNR trebuie să fie precaută la presiunile inflaţioniste şi la mişcările cursului leului", a spus Franks. Oficialul FMI speră ca în următoarele trei trimestre economia va atinge punctul minim, de unde va relua creşterea.

Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit scăderea deficitului bugetar în 2010 la sub 6% din PIB, faţă de 7,3% din PIB acceptat pentru 2009, prin diminuarea deficitului structural cu 2-2,5 puncte din PIB.

"Pe de o parte, nu vrem să înrăutăţim situaţia economică printr-o politică fiscală prea strânsă. Pe de altă parte, vrem să continuăm consolidarea fiscală ce priveşte, încă dinaintea venirii crizei în 2008, unele probleme în construcţia bugetară"
Jeffrey Franks

Proporţia dezastrului economic
Indicatorul           Guvern feb    FMI martie    FMI august    
Creşterea ec.         +2,2%         -4,1%           -8 - -8,5%
Inflaţie                      5,8%          5,8%            4,3%
Deficit cont curent    8%             7,5%            5,5%
Deficit Bugetar         2%              4,6%           7,3%