Ghidul ţăranilor din pieţe

De anul viitor, micii producători agricoli vor trebui să respecte normele europene pentru a mai putea să-şi comercializeze mărfurile în pieţe.

De anul viitor, micii producători agricoli vor trebui să respecte normele europene pentru a mai putea să-şi comercializeze mărfurile în pieţe.

Anul trecut, ţăranii români care îşi comercializau produsele în pieţe au trecut printr-un calvar. Fără ca oamenii să fi fost informaţi temeinic, a intrat în vigoare Ordinul 301/2006 privind comercializarea produselor alimentare care le ameninţa activitatea prin care îşi cîştigau traiul zilnic. A urmat un veritabil “război” cu autorităţile, pe care micii producători l-au cîştigat. Dacă iniţial Ministerul Agriculturii voia să le acorde o perioadă de tranziţie de doar cîteva luni, implementarea ordinului care transpune legislaţia Uniunii Europene a fost amînată pentru 2009. Ordinul 301 a fost înlocuit cu Ordinul 209/2007, iar autorităţile promit că se vor consulta cu micii producători înainte ca noile reguli să intre în vigoare. Între timp, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară a elaborat un pliant prin care încearcă să le explice micilor producători regulile pe care trebuie să le respecte.

Profilul micului producător. În acestă categorie intră persoanele particulare, dar şi firmele mici, care vînd direct către consumator cantităţi mici de alimente obţinute în propria gospodărie. Igiena alimentară şi trasabilitatea alimentelor sînt cele mai importante “porunci” pe care trebuie să le aibă în vedere micul producător. Fie că merge cu produsele la oraş sau le vinde în sat vecinilor, primul lucru pe care trebuie să îl facă este să se înregistreze la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA). A doua regulă este să respecte condiţiile de producţie, cum ar fi distrugerea insectelor şi a rozătoarelor, dotarea cu apă potabilă, aplicarea regulilor de igienă personală. De asemenea, alimentele crude trebuie să fie separate de cele preparate, iar transportul trebuie făcut cu autovehicule adecvate.

Reguli speciale. La acestea se adaugă condiţiile specifice. Astfel, camera în care se obţine brînza trebuie să fie bine luminată, iar pereţii să fie acoperiţi cu materiale uşor de curăţat: vopsea lavabilă, plastic sau chiar faianţă. Respectarea de către producători a regulilor va fi verificată periodic de medicii veterinari din cadrul Direcţiei. Aceştia vor avea în vedere mai ales produsele care sînt consumate direct de către populaţie, cum ar fi cîrnaţii, pastrama, caltaboşul, slănina, brînza de burduf, caşcavalul etc, care vor merge în controale trimestrial sau chiat lunar. Alimentele care urmează să fie gătite vor fi inspectate ceva mai rar, de cel puţin o dată pe an.

diana.rucinschi@jurnalul.ro

Protecţie pentru produsele tradiţionale

Autorităţile au început să facă cîte ceva pentru produsele tradiţionale şi nu doar discuţii sterile. Astfel, a fost aprobat ordinul care vizează înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice Româneşti, care va funcţiona în subordinea Ministerul Agriculturii şi care, potrivit promisiunilor oficialilor, va deveni operaţional săptămîna viitoare. Luna trecută, ANSVSA a aprobat un ordin care acordă o serie de derogări de la normele UE pentru producerea de alimente tradiţionale, astfel încît să le păstreze caracterul autentic. Pentru a beneficia de derogări micul producător trebuie să fie persoană fizică autorizată sau asociaţie familiară şi să se înregistreze în evidenţele DADR.