Ghiseul.ro, cu o rază foarte mică de acţiune

Ghiseul.ro este denumirea scurtă, dar şi adresa de internet, pentru siste­mul electronic de plăţi online a taxe­lor şi impozitelor. La cererea expresă a preşedintelui Băsescu către Minis­trul Comunicaţiilor Valerian Vreme, ghiseul.ro trebuia să fie activ de la 1 ianuarie 2011. La nivel naţional. Nu a fost funcţional nici atunci, nici pe 4 februarie, termen promis de minis­trul Vreme, la un eveniment petrecut pe 20 ianuarie. La începutul acestei săptămâni, un comunicat al Ministe­rului ne informa brusc în legătură cu activarea sistemului de plăţi online, în cadrul unui eveniment care urma să aibă loc pe data de 30 ianuarie. Adi­că ieri. Din păcate, sistemul func­ţio­nează acum doar pentru cetăţenii din Târgu-Mureş şi bucureştenii din Sectoarele 2 şi 6!

Pentru efectuarea unei plăţi, cetăţeanul posesor de card bancar va accesa SNEP printr-un „user” şi o „parolă”, pe care le va primi de la administraţia locală.

Când? Asta nu se prea ştie pentru că totul s-a petrecut în mare grabă, abia pe 24 martie a apărut în Monito­rul Oficial documentul care să reglementeze întreaga procedură... „Este necesară tipărirea în regim de urgenţă a credenţialelor (setul de informaţii, respectiv user, parolă şi instrucţiuni de utilizare a acestora, destinat ac­ce­sării şi utilizării funcţionalităţilor SNEP), care permit contribuabililor accesul la situaţia financiară în baza că­reia pot opera plăţile cu cardul”, se arată în documentul din MO. În mo­mentul de faţă, informaţiile pentru „credenţiale” sunt la Unitatea de im­primare rapidă a ANAF-ului, după ti­părire acestea urmând a fi trimise către primele primării înrolate în SNEP. După cum ne-au declarat re­prezentanţi ANAF, ar putea fi o pro­blemă de zile.

Cetăţenii care aleg să plătească impozitele şi taxele online ar putea suporta (parţial sau integral) comisio­nul de cel mult 2% din suma transfe­ra­tă, comision pe care primăriile trebuie să-l achite băncilor. Totuşi, co­misionul nu poate depăşi 30 de lei. De­pinde de fiecare primărie ce ale­ge­re va face, cu cât va contribui aceasta la plata comisionului şi cât va mai rămâne să fie achitat de cetăţean. În orice caz, pentru Târgu-Mureş, comisionul este de 1,8%, iar la PS 6, comisionul este de 1,85%, dar este suportat de primării. Ce-i drept, Consiliul Local poate oricând să modifice aceste decizii. De asemenea, pe lângă co­mi­sionul aferent fiecărui transfer online, primăriile vor plăti instituţiei de credit acceptatoare de plăţi electronice şi un comision de cel mult 300 de euro care se va percepe o singură dată, la înregistrarea instituţiei publice în sistem.

În ceea ce priveşte calendarul îns­crierilor în SNEP, există o HG din de­cembrie 2010 care prevede ca în pri­mele 7 luni se vor conecta oraşele cu peste 150.000 de locuitori. A doua eta­pă va include înregistrarea ora­şe­lor cu până la 150.000 de locuitori, iar apoi, în cel mult alte şase luni, va urma integrarea comunelor şi a insti­tu­ţiilor publice nevizate în primele două etape. Nu există penalităţi pentru autorităţile care nu se vor conecta la timp la aceste sisteme de plăţi electronice, fie că e vorba de conec­ta­rea unor platforme informatice deja dezvoltate sau achiziţionate de o pri­mă­rie sau de pornire de la 0. În orice caz, ministrul Vreme a promis ieri că în perioada imediat următoare ar mai fi vreo 10 primării care ar urma să se conecteze la ghiseul.ro. În ceea ce priveşte întregul sistem, acesta a intrat în sarcina APERO (Asociaţia de Plăţi Electronice din România), organi­za­ţie din care fac parte instituţii de cre­dit, organizaţii internaţionale de plată, procesatori de card etc. Totodată, din APERO face parte şi firma IndecoSoft (Baia Mare), cei care au dezvoltat platorma software prelua­tă de ghiseul.ro. Nici ministrul Vre­me, nici oficialii APERO nu au dorit să precizeze suma care s-a plătit către IndecoSoft pentru achiziţia platformei software.

Potrivit datelor APERO, la sfâr­şitul anului trecut în România existau doar 12 Autorităţi Publice Locale care dezvoltaseră sisteme de plată a ta­xelor şi impozitelor online, 1 A­u­to­ri­tate Publică Locală care dezvoltase sistem de plată neasistată (kiosk de plată). Aceste sisteme au fost dezvoltate independent unul de celălalt, în implementarea lor nu s-a ţinut cont de posibilitatea interoperabilizării lor şi integrarea lor în cadrul unui sistem naţional.