Guvernul neputincios în faţă FMI: instituţia vrea scumpirea cu 15% a energiei şi a gazelor şi obligă România la exportul gazelor de producţie internă

Guvernul nu a obţinut amânarea liberalizării preţurilor la energie şi gaze aşa cum s-a lăudat, ba mai mult, este forţat să permită exportul de gaze de producţie internă pe motiv că se încalcă tratatele europene. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut majorarea cu 15% a preţului la energie din februarie şi cu 15% la gaze până la vară, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse oficiale.

Acestea au arătat că liberalizarea şi privatizarea distribuţiilor de energie electrică au fost subiectul unor discuţii aprinse vineri între partea română şi reprezentanţii instituţiei internaţionale, în cadrul rundei finale de negocieri, desfăşurată la Ministerul de Finanţe. Ulterior, o serie de oficiali guvernamentali au fost la Cotroceni pentru noi discuţii şi consultări.

Preşedintele Traian Băsescu declara recent că Guvernul încearcă negocierea liberalizării la nivelul anului 2017 pentru firme şi 2020 pentru populaţie. "Nici eu nu mi-aş permite aceste preţuri (liberalizate -nr) dacă n-aş avea maşină de la Preşedinţie sau altele", declara Băsescu.

Independenţa ANRE, o vorbă în vânt

Anterior, Executivul convenise cu FMI liberalizarea preţului la gaze pentru anul 2013 în cazul clienţilor non-casnici şi 2015 pentru populaţie. Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a avut ca termen luna septembrie 2011 pentru prezentarea unui calendar de liberalizare a gazelor, însă acesta nu a fost terminat în timp util deoarece ANRE desfăşura o serie de studii care să arate suportabilitatea populaţiei şi economiei. De asemenea, proiectul noii legi a gazelor arăta că preţul de vânzare al gazelor de producţie internă va fi stabilit prin hotărâre de Guvern de ministerul Economiei.

Independenţa ANRE a devenit doar o vorbă în vânt atât pentru Guvern, cât şi pentru FMI, din moment ce preţurile şi deciziile sunt luate la alt nivel decât cel al autorităţii competente. în prezent, preţul pentru producţia internă este "recomandat" de ANRE iar acesta a fost de 165 de dolari/1.000 de metri cubi. Formularea "recomandat" a permis, însă, Petrom să scumpească toamna trecută cu 6% gazul vândut, inclusiv pentru E.ON şi GdF SUEZ, care livrează marea majoritate a gazelor pentru populaţie.

Vom "liberaliza" gazul la un nivel care nu există

FMI a impus acum, însă, "dereglementarea" pieţei, potrivit surselor citate. Adică eliminarea preţurilor reglementate, în final ajungând să primească gaz mai ieftin doar "consumatorii vulnerabili", restul populaţiei urmând să primească materie primă la preţuri europene. De menţionat că nu există un "preţ european al gazelor" din moment ce nu există o piaţă spot pentru această marfă. O serie de grupuri europene ca E.ON, RWE şi Edison cer insistent de mai mult de un an Gazpromului să realizeze o bursă a gazelor. Gigantul rus preferă contracte pe termen lung şi o formulă de preţ legată de cotaţiile barilului de ţiţei. însă anul trecut petrolul pentru Europa s-a menţinut la preţuri de peste 110 dolari ca urmare a protestelor din Libia şi Egipt, care au afectat producţia şi furnizarea de ţiţei. Concomitent, însă, consumul de gaze a scăzut în UE, ca urmare a declinului industrial. Or, asta înseamnă că Europa ar trebui să plătească mai puţin pentru gazul rus, din moment cererea e în scădere. Potrivit formulei Gazprom, preţul creşte, însă. Astfel, România plăteşte acum 540 de dolari/ 1.000 de metri cubi. Alte state mai "prietene" cu Gazprom, precum Ucraina, Bulgaria, Belarus sau Armenia au preţuri mult mai mici decât România. Comisia Europeană a demarat anul trecut o vastă investigaţie împotriva Gazprom pentru comportament exclusivist, precum împărţirea pieţei, împiedicarea accesului la reţele, bariere în calea diversificării ofertei, ca şi un posibil comportant exploatator, precum preţuri excesive. în investigaţie este cercetată şi OMV, acţionarul majoritar al Petrom.

Până vara trecută toţi consumatorii primeau gaze în aceeaşi pondere, respectiv între producţia internă şi importuri. între timp, Guvernul a decis ca populaţia şi centralele electro-termice care asigură încălzirea şi apa caldă în marile oraşe, să aibă un preţ îngheţat până la cel puţin 1 aprilie. Coşul pentru populaţie este de 92% producţie internă şi 8% importuri.

Ba mai mult, FMI leagă şi exportul de gaze în toată această afacere. Astfel, dacă Parlamentul nu aprobă exportul de gaze, asta va duce la întreruperea Acordului pe motiv că măsura contravine principiilor pieţei unice a Uniunii Europene. Parlamentul a votat o lege care blochează exporturile până când România nu îşi diversifică sursele. Preşedintele Traian Băsescu a respins legea de la promulgare iar Parlamentul trebuie să o analizeze din nou. în Senat, însă, coaliţia aflată la guvernare nu mai are cvorum. Petrom a acuzat Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor, că nu-i permite să exporte. Compania de stat argumentează, însă, că exportul nu este tehnic posibil.

FMI a mai cerut majorarea cu 15% a preţului la energia electrică din cauza efectelor secetei asupra sistemului energetic. Concret, Hidroelectrica produce doar 50% din cantităţile normale iar pentru restul de cantităţi au intrat în funcţiune termocentralele pe cărbune, care produc mult mai scump.  Hidroelectrica negociază acum cu traderii cu care are contracte directe de vânzare a energiei electrice creşterea preţurilor de livrare cu 20%-25%, pe care să le aplice retroactiv de la 1 ianaurie, precum şi reducerea cantităţilor cu 10%-20%, a declarat vineri Dragoş Zachia, directorul general al companiei.

Vezi materialul original cu propunerile trimise joi de către FMI Ministerului Economiei.