Guvernul s-a bazat prea mult pe banii de la UE

FMI a reproşat Guvernului că a prevăzut prea multe cheltuieli din banii de la UE, în condiţiile în care volumul tragerilor a fost foarte modest. Atenţionarea vine după ce reprezentanţii Fondului au cerut Guvernului să reducă cheltuielile publice cu 1%-2% din PIB.

Experţii instituţiei finanţatoare mon­diale au spus părţii române că a bugetat prea multe cheltuieli aco­perite din bani europeni, în condiţiile în care nivelul de fonduri atrase a fost unul scăzut. Ei au reproşat că autorităţile s-au bazat prea mult pe banii atraşi de la UE şi prea puţin pe încasările bugetare, susţin surse apropiate negocierilor citate de Mediafax.

Însă, miniştrii prezenţi la întâlnire s-au apărat şi au susţinut că se aşteaptă la o creştere a plăţilor în partea a doua a anului, cu peste un miliard de euro, în condiţiile în care şase din şapte programe operaţionale sectoriale au fost acreditate.


ÎNTĂRZIERI MAJORE
Totuşi, premierul Boc a declarat în ur­mă cu două săptămâni că România riscă să piardă fonduri de preaderare PHARE, ISPA şi SAPARD din cauza întâr­zierilor în­registrate şi a cerut urgentarea cheltuie­lilor. Şeful Executivului a anun­ţat că va in­troduce un sistem de garanţii de stat pentru autorităţile locale care nu dispun de sumele aferente cofinanţării proiec­telor cu fonduri comunitare, după mode­lul aplicat în Programul "Prima Casă".

A solicitat însă administraţiei să reducă eta­pele între aprobarea şi sem­narea unui contract şi să se asigure că procedurile pentru contractarea fondurilor vor fi în­cheiate la termen. De la începutul anului au fost aprobate 2.154 de contracte fi­nan­ţate de UE, cu o valoare totală de 3,7 mili­arde de euro. În acelaşi interval au fost semnate 1.429 de contracte cu o valoare totală de 2,37 miliarde de euro, în timp ce plăţile efective însumează circa 290 milioane de euro.


REDUCEREA CHELTUIELILOR
O altă problemă care dă bătăi de cap au­torităţilor de la Bucureşti este găsirea soluţiilor pentru reducerea cheltuielilor publice cu 1%-2% din PIB. În timp ce pre­şedintele Băsescu a venit cu ideea salvatoare de a trimite în şomaj 20% din func­ţionarii din aparatul de stat, premierul caută alte soluţii. Guvernul va extinde sistemul de calcul al cheltuielilor de personal pe baza unor standarde de cost la toate instituţiile publice, inclusiv ministere, pentru a stabili nivelul alocaţiilor şi numărul de angajaţi necesar, a anunţat premierul Boc.

"Acum lucrăm la fiecare entitate publică să îi stabilim standardul de cost, adică ce îşi poate permite statul să finanţeze de la primăria sub 1.000 de locuitori până la un minister cu 2.000-3.000 de angajaţi, să spună care este optimul de funcţionare şi care este personalul necesar", a spus şeful Executivului. Concomitent, Executivul caută soluţiile de redu­cere a numărului de agenţii guvernamentale. Boc se va întâlni astăzi şi mâine cu fiecare ministru care are în subordine structuri şi agenţii guvernamentale, pentru a definitiva proiectul de reducere a numărului de agenţii până la jumătatea lunii august. Totodată, veniturile agenţiilor guvernamentale vor fi vărsate la buget, iar fondul de salarii va fi stabilit de Guvern.


DEFICIT DE 7%
Ministerul de Finanţe va cere FMI un deficit de 7% din PIB, la o scădere economică de 7%-8%, a declarat secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan, după întâlnirea pe care oamenii de afaceri au avut-o cu miniştrii la Guvern. "Minis­trul Finanţelor ne-a spus că va cere Fondului Monetar Internaţional un deficit bugetar de 7% din PIB, din cauza contracţiei mai mari a economiei decât a fost estimată, de 7%-8%, corelat însă cu investiţiile care să ajute la repornirea economiei", a spus Pârvan.

Joi, după primele discuţii cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, mi­nistrul Fi­nan­ţelor Publice, Gheorghe Pogea, a afir­mat că "ar putea să existe" o contracţie economică de 8% în acest an şi că prognoza de 4,1% din acordul de împrumut încheiat cu FMI va fi modificată. Economia s-a contractat cu 6,2% în pri­mul trimestru, comparativ cu perioada similară a anului trecut, însă unii eco­nomişti sunt de părere că PIB-ul ar pu­tea înregistra niveluri şi mai scăzute în trimestrele următoare.