Isărescu e împotriva creşterii impozitelor

Majorarea TVA poate să producă un şoc inflaţionist, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a anunţat că este împotriva unor creşteri a impozitelor importante, care nu ar aduce venituri suplimentare, ci, dimpotrivă, ar accentua scăderea încasărilor bugetare.

"În asemenea momente, chiar discutarea unei asemenea idei mi se pare neavenită. Nu faceţi decât să confuzionaţi şi mai mult o societate şi o economie debusolate. Apare câte o trăsnaie pe care o discutăm. Nu se justifică, în condiţiile actuale, nici măcar o majorare de impozit mare", a spus Isă­rescu. El a mai precizat că un impozit mai mare pe o bază de impozitare mai mică va avea efecte negative.

CORECŢIE EXCESIVĂ
Deficitul extern se corectează într-un mod excesiv, iar dacă estimările de 5%-6% din PIB pentru sfârşitul anului sunt corecte, atunci sectorul privat va suferi o corecţie dureroasă, de la 8% la 0, a opinat Isărescu. El a adăugat că orice corecţie de deficit extern are costuri inflaţioniste dacă se realizează prin curs, cel puţin în proporţia în care cursul este utilizat pentru această ajustare, sau prin majorări de impozite.

Se pare că guvernatorul consideră că, în actuala situaţie economică a ţării, este preferabilă ajustarea prin curs. În plus, Isărescu a atras atenţia că e o diferenţă mare între un deficit de 5% din PIB, de 8%, de 10% şi de 12% din PIB. "A ne a amăgi că trebuie să ai deficit extern, dar a confunda cifrele este foarte grav. (...) O corecţie de 1% din PIB, dacă n-ai creştere economică, înseamnă de fapt să afectezi nivelul de trai", a explicat oficialul BNR.

El a continuat cu exemplele, ară­tând că o scădere a deficitului extern cu 6% putea să anuleze creşterea economică, ce nu s-ar fi regăsit în "buzunarele oamenilor". "Dacă ai o corecţie de 10%, poate fi foarte dramatic", a spus guvernatorul.

APETIT ÎNGHŢAT LA CREDITE
Clienţii nu sunt impulsionaţi să ia credite din cauza dobânzilor foarte ridicate atât la depozite, cât şi la credite, dar şi din cauza apetitului îngheţat ca urmare a atitudinii de a vorbi de prăbuşire, recesiune, şomaj. "Cine crede că poate să angajeze băncile în a da credite dacă tot se vorbeşte de recesiune, prăbăşire, şomaj, etc. Această atitudine îngheaţă din start orice apetit de creditare", a spus miercuri Isărescu.

Pe de altă parte, dobânzile la cre­dite sunt aşa de ridicate, încât nimeni nu şi-ar lua banii dintr-un depozit la un asemenea moment. "Să facă ce, să-i investească într-o afacere în care nu ştii ce se va întâmpla?", a opinat guvernatorul BNR, care a mai explicat că la dobânzile actuale pentru împrumuturi nu există cerere de credit şi nici nu va fi.
"Cel care solicită un asemenea credit ar însemna să aibă un câştig total exagerat, mai ales în condiţii de recesiune", a explicat şeful băncii centrale.

Dobânzile la depozitele bancare ar trebui să se plaseze sub rata de politică monetară, respectiv sub 9% pe an, întrucât băncile pot să îşi acopere necesarul de lichiditate pe termen scurt de la banca centrală.

DOZAJUL FACE DIFERENŢA
Dozajul şi momentul în care se vor elibera re­zervele de care dispune BNR vor face diferenţa dintre succes şi eşec, a mai spus Isărescu. "Nu putem să utilizăm politica fiscală. Trebuie să învăţăm de ce este aşa important ca politicile economice şi, în special cele fiscale să nu fie prociclice. E greu să cer băncilor comerciale să nu fie prociclice. Băncile aproape s-au comportat normal. S-au învăţat minte, cred că vor fi mai prudente mai încolo. Dar politica fiscală trebuie să fie anticiclică", a spus Isărescu.

El a menţionat că în prezent "salvarea" este că BNR are rezerve care pot fi utilizate în mod anticiclic. "Salvarea noastră e că (...) avem rezerve pe care le putem utiliza acum anticiclic. Dozajul va face dife­renţa dintre succes şi eşec în cazul nostru. Eliberarea acestor resurse trebuie să se facă la momentul po­tri­vit şi în dozajul potrivit. Apelul pe care îl fac e să discutăm cu mare responsabilitate maniera în care vom utiliza aceste fonduri pentru a contrabalansa efec­tele acestei crize", a mai afirmat guvernatorul BNR.

LEUL E STABIL
O variaţie a cotaţiilor între 4,1 şi 4,3 lei pe euro înseamnă stabilitatea cursului de schimb şi nu se poate spune că leul s-a depreciat sau s-a apreciat, a declarat Isărescu. "După părerea mea, cursul între 4,1 şi 4,3 lei pe euro este stabil. Dacă avem 4,2 la mijlocul marjei, e foarte bine", a spus Isărescu. El consideră că o variaţie a cursului într-o marjă de 5% nu poate fi considerată ca depreciere sau apreciere a unei monede, arătând că astfel de oscilaţii sunt normale şi ţin de mecanismele pieţei.