Mugur Isărescu: Schimbările politice majore, factor de stres pentru pieţe

Numirea unui premier reprezintă o schimbare politică majoră şi un factor de stres pentru pieţe, dar care poate fi asimilată de investitori şi administrată de Banca Naţională a României, dacă se derulează în cadru constituţional şi se finalizează rapid, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„O schimbare de Guvern în cadrul procedurilor constituţionale nu este un lucru de confort pentru pieţe. Orice schimbare politică majoră, şi aici este vorba de o schimbare politică majoră, este un factor de stres pentru pieţe, dar poate fi asi­milat şi acomodat de către pieţe şi administrat de BNR dacă se derulează într-un cadru constitu­ţional şi este rapid. Până acum nu vedem elemente vizibile de stres pe pieţe. Până acum lucrurile sunt sub control. Şi sperăm să rămână aşa”, a spus Isărescu.

Întrebat dacă banca centrală va reacţiona în cazul în care situaţia politică se deteriorează, Isărescu a răspuns prompt: „Bineînţeles, n-o să stăm într-un observator să ne uităm cum se deteriorează lucrurile. N-am avut niciodată poziţia de a sta şi de a viziona din prepeleac ce se întâmplă pe pieţe. Am intervenit şi în momente mai puţin necesare”. În ceea ce priveşte situaţia socială tensionată din ultima perioadă, acesta a afirmat că nu doreşte să o catalogheze ca pe o „criză”. „Pe plan politic şi social, tensiunile au fost accentuate. Nu folosesc cuvântul criză”, a spus oficialul BNR.

Adoptarea euro, rediscutată după alegeri
Procesul de trecere la moneda unică europeană va fi rediscutat după alegeri, a mai spus Isărescu. „Nu are nici o influenţă decizia modificării de politică monetară asupra aderării la moneda euro. Procesul de trecere la moneda euro va fi rediscutat după alegeri”, a afirmat Isărescu. Obiectivul României pentru adoptarea monedei euro este anul 2015.

Pe de altă parte, guvernatorul crede că investiţiile străine directe ar putea creşte în perioada urmă­toare, dacă credibilitatea României se îmbunătăţeşte. „Investiţiile străine directe nu vor mai scădea. Au scăzut destul de mult, le vedem modificate în bine. A existat partea de investiţii străine care aşa se numeau, dar erau la limită, cumpărările de terenuri, case. Partea de producţie e ceva mai mare. S-ar putea să crească dacă credibilitatea României se va îmbunătăţi. Dar nu mizăm pe ele. Noi mizăm mai degrabă pe fondurile europene, că acestea sunt angajate”, a afirmat Mugur Isărescu.

Populaţia e supraîndatorată
România este într-o oarecare măsură supraîndatorată la nivelul creditelor de consum, iar orice s-ar spune, ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta, conside­ră Isărescu. „Populaţia s-a supraîn­da­torat. Ceea ce s-a întâmplat în 2006-2008 nu se mai poate repeta pentru că acea dorinţă de a cumpăra obiecte de folosinţă îndelungată, maşini etc. s-a temperat. Ne trebuie mai degrabă au­tostrăzi, dacă vrem să mai avem un­de merge cu maşina”, a afirmat Isă­rescu. Oficialul BNR a adăugat că băncile comerciale au, în prezent, reţele de retail supradimensionate.

Prognoza de inflaţie a crescut
BNR a ridicat prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3% la 3,2% şi estimează pentru 2013 o creştere a preţurilor decembrie la decembrie de 3%, a anunţat Isărescu. „Modificările de prognoză sunt minore, dar echipa noastră de proiecţie este scrupuloasă”, a spus Isărescu. El a arătat că, spre deosebire de datele anterioare, noile informaţii arată că minimul de inflaţie aşteptat să fie atins în primul trimestru din acest an nu va coborî sub 2%. El a arătat că în noua prognoză se regăseşte un impact diminuat al preţurilor administrate la energie electrică şi gaze, întrucât Guvernul a negociat cu FMI şi CE amânarea majorării preţurilor. Isărescu a amintit însă că aceste discuţii vor fi reluate în aprilie.

Dobânda nu mai scade
O reconsiderare a ratei dobânzii de politică monetară ar putea avea loc dacă se confirmă prognoza de inflaţie şi dacă factorii de piaţă o permit, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ro­mâniei, Cristian Popa. „Avem un risc de realizare incompletă a angajamentelor asumate în pri­vin­ţa consolidării fiscale şi a re­for­melor structurale, cauzat în special de contextul electoral şi de eventualele ten­siuni economice şi sociale care se pot manifesta le­gate de acesta.
Dar avem ca factor compensator faptul că, până în prezent, toate angajamentele de această natură în domeniul ajus­tării fiscale şi a reformelor structurale sunt asumate cu FMI, CE şi BM”, a adăugat oficialul BNR.