Negocieri FMI sub presiunea străzii

Delegaţia FMI condusă de Jeffrey Franks a început ieri a patra misiune de evaluare a Acordului Stand-by de tip preventiv cu România. Franks a aterizat la Bucureşti în a 13-a zi de proteste, ceea ce face ca discuţiile să se desfăşoare sub presiunea străzii. Pe agenda delegaţiei FMI se află teme grele: implementarea reformelor din sectorul sănătăţii, restructurarea întreprinderilor de stat, reducerea arieratelor, atragerea mai multor fonduri europene etc. Experţi ai FMI au avut o rundă de discuţii ieri cu specialiştii Băncii Naţionale a României, în vederea pregătirii întâlnirii cu guvernatorul Mugur Isărescu, programată pentru vineri.

Cât vor fi dispuşi să lase şefii de la FMI şi de la Comisia Europeană pentru a linişti strada şi a calma mulţimea ajunsă la capătul puterilor după 3 ani de austeritate cerută de acordurile cu FMI rămâne de văzut. De remarcat că primul semnal a venit chiar înainte de începerea negocierilor. FMI recomandă pentru acest an o creştere modestă a salariilor pentru angajaţii în sectorul public şi pentru pensionari. Re­pre­zen­tanţii instituţiei susţin că îngheţarea pensiilor şi salariilor în 2012 va face bugetul mai con­strân­gă­tor, cu efecte negative asupra cererii interne şi creşterii economice. Din acest motiv, staful FMI sugerează o creştere modestă a salariilor bugetarilor şi a pensiilor.

O altă problemă foarte importan­tă care va fi luată în discuţie este legea să­nătăţii. Dacă va ţine cont FMI de re­vendicările oamenilor de a se re­nun­ţa la coplata în sănătate vom afla pe 8 februarie, la finalizarea misiunii.

 

Câţi bani putem lua
Actualul acord Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, circa 3,6 miliarde de euro. Până acum, România a finalizat cu bine trei misiuni de evaluare şi a reuşit să strângă într-un cont special suma totală de 1,6 miliarde euro, din cele 3,6 miliarde de euro. Deşi rezervaţi, banii nu au fost traşi. Fiind vorba des­pre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi luaţi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, pierdere masivă din rezerva BNR ori dacă Trezoreria nu reuşeşte să se finanţeze la costuri acceptabile. Acest acord va expira la finalul lunii martie a acestui an, iar România va trebui să înceapă să plătească banii împrumutaţi.

 

BNR va da raportul
Banca Naţională este obligată să anunţe Fondul Monetar Inter­na­ţio­nal şi Comisia Europeană dacă stocul rezervei valutare scade sub pragul de 23 de miliarde euro, potrivit Memorandumul tehnic publicat de FMI. Potrivit documentului citat, dacă rezerva valutară a României se reduce brusc cu mai mult de 600 de milioane euro, BNR este obligată să informeze cele două instituţii în cel mai scurt timp. Rezervele valutare totalizau 33,19 miliarde de euro, comparativ cu 31,74 miliarde de euro, la 30 noiembrie 2011. Deocamdată nu există un astfel de risc deoarece plăţile scadente în luna ianuarie 2012 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 142 milioane de euro.