România are vise de 50 de miliarde de euro. De ce parteneriate public-private au şanse mici

„România are în aceste momente proiecte de parteneriat public-privat de 50 de miliarde de euro. Totul stă în capacitatea noastră de a reuşi să facem aceste proiecte”, a declarat Mi­hai Prisăcariu, directorul general al Unităţii Centrale pentru Coordo­na­rea Parteneriatelor Public-Privat.
Pentru a avea o comparaţie, asta înseamnă 41% din produsul intern brut al României şi este peste bugetul pe un an al Guvernului.

Piedici europene
România a avut mult de furcă cu oficialii europeni în privinţa parteneriatelor public-private. Dacă se face o anumită investiţie, pe legea convenită cu Comisia Europeană, statul român nu poate da garanţii financiare decât pentru maxim 49% din sumă. Dacă oferă 51%, atunci România trebuie să treacă pe deficitul raportat la Eurostat toată lucrarea, nu doar cota sa din total. Situaţie contradictorie, din moment ce întreaga Europă s-a dezvoltat exact prin astfel de parteneriate, iar atunci aceste sume n-au fost trecute în raportări. Premierul Emil Boc a declarat şi el că „România are 20 de proiecte de parteneriat în regim public-privat care pot completa investiţiile făcute cu bani de la buget”.

„Nicăieri în lume investiţiile nu se fac doar cu bani de la buget, sunt bine­veniţi, dar nu ajung”, a afirmat Boc. El a dat şi mai multe exemple, precum centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa – investiţie de un miliard de euro, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul AGRI – care ţinteşte aducerea de gaz natural lichefiat ieftin din zona caspică şi gazoductul Nabucco.

Boc a mai anunţat că în parteneriat public-privat se vor face în curând mai multe licitaţii pentru autostrăzi: tronsonul Sibiu – Piteşti, în valoare de un mili­ard de euro, autostrada Co­mar­nic – Braşov şi cea care va lega Târ­gu-Mureş de Iaşi şi Ungheni. Premierul a mai anunţat că din agricultură do­reş­te realizarea canalelor Siret – Bă­ră­gan şi Dunăre – Bucureşti. De ase­me­nea, el a mai afirmat că are în plan şi realizarea de spitale de ur­gen­ţă regionale împreună cu pri­va­ţii, cât şi un penitenciar

Unii au plecat deja
Mare parte din aceste proiecte au fost prezentate şi în turneele făcute de miniştri în China, de unde s-au întors doar cu promisiuni, însă fără nici un contract semnat. Deja statul român nu are o istorie prea fericită cu o parte din aceste proiecte. Astfel, francezii de la Vinci au denunţat în 2010 contractul de 4,8 miliarde de euro pentru cei 55 de kilometri ai autostrăzii Comarnic – Braşov. De asemenea, o serie de grupuri energetice, precum RWE, Gaz de France SUEZ, CEZ şi Iberdrola au renunţat la proiectul de 4 miliarde de euro al unităţilor 3 şi 4 de la centrala Cernavodă.

Unul dintre regii asfaltului, res­pec­tiv Dorinel Umbrărescu, a lăsat-o pe Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, cu ochii în soare. După ce fir­ma lui Umbrărescu a fost de­sem­na­tă câştigătoare a trei loturi de rea­bili­ta­re de drumuri judeţene din ţa­ră, în va­loare de peste 250 de mili­oa­ne de euro, prin Programul Na­ţio­nal de Dez­voltare a Infrastructurii, acesta s-a văzut nevoit să nu mai semneze con­tractele deoarece nu a găsit finan­ţa­re. „Un rege al asfaltului a re­nun­ţat la parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării şi ne-a lăsat cu pachetele în braţe”, a declarat Elena Udrea.

PNDI este un program prin care ministerul vrea să reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judeţene prin parteneriat public-privat. Cu alte cuvinte, anul acesta şi anul viitor se organizează licitaţiile şi se vor semna contractele, urmând ca lucările să fie realizate de constructori din banii lor sau cu bani de la bancă, iar din 2013 statul începe să plătească banii contructorilor până în 2020.

Udrea speră ca anul acesta să fie pus la punct parteneriatul public-privat astfel încât Cadastrul Naţional, Sala Polivalentă din Capitală, Eco-cartierul de 10.000 de locuinţe din Ghencea sau modernizarea Institutului „Ana Aslan” să se realizeze în acest regim.