România caută o nouă centură de siguranţă. Negocieri cu Banca Mondială pentru o linie de credit de un mi­liard de euro

România negociază cu Banca Mondială (BM) o linie de credit de un mi­liard de euro pentru a susţine bugetul ţării, a declarat Francois Rantrua, country manager pentru România al BM. Acest împrumut va fi de tip pre­ven­tiv, similar celui de la FMI, a spus Rantrua. Banca Mondială se va ală­tu­ra FMI şi UE într-un acord financiar preventiv cu România după aprobarea liniei de credit.

Guvernul are deja la dispoziţie 5 miliarde de euro din acordul cu FMI şi UE care pot fi accesate în cazul unor turbulenţe pe pieţele financiare. De ce mai vrea Cabinetul Boc încă un miliard de euro, dacă are deja alte 5 miliarde la dispoziţie? Nu trebuie uitat că banii de la FMI se duc la Banca Naţională de unde nu pot finanţa direct deficitul bugetar, ci doar indirect prin intermediul băncilor, care pot lua bani de la banca centrală şi ulterior cumpăra titluri de stat. În schimb, banii de la Banca Mondială se pot duce direct în Trezorerie şi de acolo în plata pensiilor şi salariilor bugetarilor. "Împrumutul negociat cu Banca Mondială este o nouă centură de siguranţă, la fel ca şi în cazul acordului preventiv cu FMI. Vom apela la aceste fonduri doar dacă se deteriorează situaţia în mod accentuat pe pieţele externe, iar Ro­mânia nu îşi va mai putea finanţa de­ficitul", a declarat secretarul de stat în MFP Gheorghe Gherghina. Acesta a precizat că banii sunt nece­sa­ri pentru finanţarea deficitului bugetar şi, în condiţiile în care se deteriorează situaţia economică, autorităţile nu pot sta cu mâinile în buzunar.

Ministerul de Finanţe trebuie să facă rost anul acesta de 11,2 miliarde lei, echivalentul a circa 2,5 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi numai pentru finanţarea deficitului bugetar. În plus, România trebuie să împrumute alte 13,5 miliarde de euro pentru a plăti dobânzile corespun­ză­toare datoriilor făcute până acum şi ajunse la scadenţă.

Reprezentantul ţării noastre la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că România nu va avea recesiune în anul 2012 şi îşi va continua drumul de creştere economică, chiar dacă într-o viteză mai mică. FMI va revizui pro­babil uşor în scădere prognoza de creştere economică pentru România în 2012, în linie cu ceea ce se întâmplă în Europa. Tănăsescu a mai spus că pieţele financiare nu vor reacţiona la protestele de stradă, cât timp fundamentele economice şi reformele merg în direcţia corectă. "Sigur este o nemulţumire acumulată în timp, este o nemulţumire a oamenilor care de fapt au plătit costul acestor reforme, acestor corecţii de care România avea nevoie. Ele sunt justificate, dar Europa şi lumea, în momentul de faţă, se află într-o pe­rioadă în care se vor produce schim­bări foarte mari, schimbări de con­cept, schimbări de atitudine şi, sigur, aceste schimbări le întâlnim la tot pasul. Deci, pieţele nu vor reac­ţio­na la asemenea proteste atât timp cât reformele merg în direcţia corectă. De aceea, nu întrevăd ca România să fie afectată", a spus Tănăsescu.

FMI şi Comisia Europeană discută în momentul de faţă cu autorităţile române o nouă prognoză, mai redusă, de creştere economică pe 2012.