România, suspendată de la tranzacţionarea certificatelor de emisii. Statul pierde 1,5 miliarde de euro

Cenuşa industriei româneşti, intrată în colaps după căderea comunismului, ascunde o nestemată: drepturile de poluare. Guvernul e pe cale de a o pierde definitiv şi pe aceasta din cauza incompetenţei şi a unor chichiţe birocratice.

Un dezastru care era previzibil încă de acum o lună a fost anunţat du­minică de Comitetul ONU de Conformare al Protocolului de la Kyoto: drepturile României de a tranzac­ţiona cele 300 de milioane de certificate de emisii au fost suspendate. Jurnalul Naţional a scris recent că ţara noastră ar pierde 1,5 miliarde de euro la cotaţiile actuale ale certificatelor. Problema este cu atât mai mare, cu cât aceste certificate s-ar putea să nu mai fie reportate după finele lui 2012, astfel că suspendarea României vine în momentul cel mai nepotrivit pentru a putea face vreun ban de pe urma cenuşii care s-a ales de industria lui Ceauşescu.

România are din 2007 obligaţia de a raporta Comitetului de Conformare – Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto inventarul de emisii de gaze. Cauza suspendării României o constituie "neîncrederea în capacitatea autorităţilor publice române de a gestiona problematica estimării emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel naţional". Mai precis, Bucureştiul nu a fost în stare să raporteze corect cantitatea emisiilor de gaze cu efect de seră. Suspendarea României a fost propusă la precedenta reuniune a forului, desfăşurată în perioada 6 - 8 iulie la Bonn, în Germania. Conform procedurii, deşi concluziile întâlnirii din iulie sunt preli­minare, la reuniunea din 25-27 au­gust, ţinută tot la Bonn, România nu mai are dreptul la o nouă audiere, ci doar la o "declaraţie oficială". Un cer­tificat este echivalentul dreptului de a emite în atmosferă o tonă de dio­xid de carbon. Borbely a spus că au mai fost suspendate anterior Grecia, Bulgaria şi Croaţia.
România are un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii ca urmare a colapsului industriei după 1989. Acum doi ani, valoarea unui astfel de certificat era de 10 euro pe pieţele internaţionale, aşa că Ro­mâ­nia ar fi putut face rost de 3 miliarde de euro pentru buget sau investiţii în sectorul energetic. Între timp, în aprilie, un astfel de certificat mai valora 5 euro. În cazul suspendării, paguba României se ridică la 1,5 miliarde de euro. Totul depinde, însă, de perioada suspendării pe care o va lua România.

Laszlo Borbely, ministrul Mediului, spunea la sfârşitul săptămânii trecute că speră ca suspendarea să fie doar pe câteva luni, până la finele anului. "Avem din 2007 obligaţia să raportăm acestei comisii inventarul de emisii de gaze. Din păcate, cei dinaintea mea n-au făcut nimic în sensul de a profesionaliza aceste inventar. Am pornit cu două studii în 2010 şi în acest an cu încă patru, sunt studii complexe, toate sunt în derulare şi se vor finaliza spre sfârşitul anului", a spus Borbely. El a a adăugat că, în perioada suspendării, România nu mai poate tranzacţiona "certificatele verzi".

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM), Nagy Jozsef, a declarat că astăzi va demisiona din funcţie pe fondul scandalului generat de certificatele verzi, deşi nu se consideră vinovat pentru posibila suspendare a României de la tranzacţionarea acestora. "Ceea ce s-a analizat au fost datele din 2009 transmise la comisie în 2010. Eu abia în 2010 am ajuns preşedintele ANPM, iar din acel moment am lu­crat continuu să remediem de­ficienţele şi în acest moment suntem în faza în care toate neregulile constatate de echipa de revizuitori au fost rezolvate, ori sunt în curs de finalizare. Eu plătesc acum pentru nemunca altora din anii anteriori, pentru că au fost studii care nu au fost făcute la vremea lor", a declarat Nagy Jozsef, citat de Rompres.

Ministrul Mediului, Borbely Laszlo a precizat că va accepta demisia lui Nagy Jozsef, deşi în general a fost mulţumit de activitatea acestuia în fruntea ANPM, menţionând că săptămâna viitoare îl va schimba din funcţie şi pe vicepreşedintele instituţiei. 
Borbely a precizat că Nagy şi-a exprimat încă de acum două luni dorinţa de a părăsi conducerea Agenţiei şi de a se reîntoarce cât mai repede în judeţul Covasna, deoarece anul viitor vrea să candideze pentru funcţia de primar al oraşului Baraolt. Noua conducere a ANPM v-a fi prezentată cel târziu mâine.

Lista eşecurilor de miliarde ale Guvernului
Acesta nu este primul eşec ruşinos suferit de România în ultima perioadă. În urmă cu o lună, România nu a putut să vândă pe bursă 9,84% din Petrom, cea mai mare companie românească, deşi politicienii s-au lăudat anterior că vor strânge 600 de milioane de euro pe pachetul de acţiuni. Guvernul a cerut un preţ foarte mare, doar cu 3% sub nivelul cotaţiilor bursiere, iar ul­te­rior preşedintele Traian Băsescu declara că deja regretă că n-a vândut la preţul propus de consultanţi. La începutul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au retras unul câte unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a două reactoare nucleare la Cernavodă. Rând pe rând, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ şi Iberdrola au dat cu tifla Executivului, care a mai rămas doar cu Enel şi ArcelorMittal în desagă. Anul trecut, un alt mare scandal zguduia încrederea investitorilor în România. Francezii de la Vinci s-au retras de la construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov. Consorţiul Aktor-Vinci a denunţat unilateral contractul în aprilie 2010. Contractul era unul de construcţie în concesiune, în valoare de 1,5 miliarde de euro însă per total România ar fi urmat să plătească 4,8 miliarde de euro pentru un tronson de doar 55 de kilometri. Construcţia trebuia să fie gata în 2014.