Scumpirea gazelor, pe ultima sută de metri

Bătălii dure au loc în aceste momente departe de lumina reflectoarelor între distribuitorii de gaze, care vor scumpirea acestora, industriaşii, care îşi văd ameninţate companiile de posibilitatea unor creşteri de preţuri şi re­ducerea competitivităţii, şi auto­ri­tăţi, care vor să ţină în frâu inflaţia. Iar populaţia stă cu frica unei noi scumpiri, care să se adauge pe lunga listă a scumpirilor din ultima vreme.

Preţul la gaze ar trebui să crească însă cu 5% de la 1 aprilie, din moment ce companiile E.ON România şi Gaz de France SUEZ au depus la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) solicitarea unei majorări care să atingă în total 25% în acest an, potrivit lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor. Urmă­toa­rele scumpiri ar fi de 9%, la 1 iulie, şi de de 7%, la 1 septembrie.

După ce reprezentanţii distri­bu­i­torilor de gaze naturale din România s-au plâns că actualele tarife nu le acoperă costurile cu importul gazelor din Rusia, industriaşii au trecut la contraatac şi spun că nu există nici un motiv pentru scumpirea gazelor.
"Nu există nici un temei care să impună creşterea preţului la gazele naturale. Afirmaţia noastră se bazează exclusiv pe argumente economico-financiare. În trimestrele II şi III, ponderea importului în coşul de gaze nu va depăşi 20%, iar furnizorii externi vor livra pe piaţă «gaze de vară» cu reduceri de preţ semnificative. Dacă avem în vedere şi aprecierea monedei naţionale faţă de dolar, care ieftineşte şi mai mult preţul de intrare la distribuitorii de gaze naturale, chiar nu există nici o raţiune pentru a majora preţul gazelor", potrivit unui comunicat al CONPIROM.

Frank Hajdinjak, directorul ge­neral al E.ON România, a declarat în săptămâna trecută că preţul ga­ze­lor de import va creşte în urma situa­ţiei din plan extern care a dus la scum­pi­rea petrolului, precizând că preţul gazelor urmează scumpirea petrolului la un interval de şase-nouă luni.

Consiliul Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) a solicitat Guvernului în luna ianuarie să monitorizeze preţurile la utilităţi. Acum, preţul ba­rilului de ţiţei a crescut cu 20% de la deteriorarea situaţiei în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, ajungând în anumite momente la 120 de dolari pentru un baril de petrol Brent.

Petrom a propus recent ca populaţia să primească pentru o anumită perioadă doar gaze naturale de producţie internă, ceea ce ar scădea facturile cu 15%, în vreme ce consumatorii industriali şi micile companii să aibă preţul liberalizat.

De asemenea, şcolile, grădiniţele şi spitalele ar beneficia de acelaşi tratament, potrivit propunerii Petrom. Jeffrey Franks, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, a cerut la înce­pu­tul anului României liberalizarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

Autorităţile au anunţat atunci că preţul pentru populaţie va creşte într-un interval mare, astfel că primele vizate sunt firmele.