Scumpirile, amânate pe jumătate

"Nu există nici un plan de creştere a costurilor la gaze în 2012 (la po­pulaţie – n.r.). La electricitate, pentru con­sumatorii industriali, procesul va în­cepe în lunile următoare, iar pentru consumatorii casnici, procesul va fi mult mai gradual, într-un calendar care va începe în 2013", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Ro­mânia. Preşedintele Traian Bă­sescu declara recent că Guvernul în­cear­că negocierea liberalizării la ni­ve­lul anului 2017 pentru firme şi 2020 pentru populaţie. Statul nu a reuşit să se pună de acord cu FMI asupra libe­r­a­li­zării preţurilor pentru gazele natu­rale şi nu a obţinut amânarea aşa cum s-a lăudat, mai multe discuţii urmând a avea loc în aprilie împreună cu re­pre­zen­tanţii companiilor de petrol şi gaze.

Independenţa ANRE, o vorbă în vânt
Anterior vizitei, statul convenise cu FMI liberalizarea la gaze pentru anul 2013 în cazul clienţilor noncasnici şi 2015 pentru populaţie. În prezent, preţul pentru producţia internă este "recomandat" de ANRE, iar acesta a fost de 165 de dolari/1.000 de metri cubi, faţă de 540 de dolari pe mia de metri cubi, cât sunt importurile de la Gazprom. 
FMI a impus acum însă "dereglementarea" pieţei, în final ajungând să primească gaz mai ieftin doar "consumatorii vulnerabili", restul populaţiei urmând să primească materie primă la preţuri europene. O dată cu aceasta, Guvernul trebuie să rediscute şi problema redevenţelor, din moment ce la privatizarea Petrom acestea au fost bătute în cuie până în 2014. De menţionat că nu există un "preţ european al gazelor", din moment ce nu există o piaţă spot pentru această marfă.

Alte state mai "prietene" cu Gazprom, precum Ucraina, Bulgaria, Belarus sau Armenia, au preţuri mult mai mici decât România. Comisia Europeană a demarat anul trecut o vastă investigaţie împotriva Gazprom. De asemenea, FMI a transmis României că trebuie să realizeze un cadru reglementat, astfel încât să permită şi exportul de gaze de producţie internă, pe motiv că se încalcă tratatele europene şi piaţa unică. Parlamentul a votat recent o lege care blochează exporturile până când România nu îşi diversifică sursele. Preşedintele Traian Băsescu a respins legea de la promulgare, iar Parlamentul trebuie să o analizeze din nou. În Senat însă, coaliţia aflată la guvernare nu mai are cvorum. Acum câteva luni, Petrom a acuzat Transgaz, operatorul sistemului de transport al gazelor, că nu-i permite să exporte. Compania de stat argumentează însă că exportul nu este tehnic posibil.

Rezilierea "imediată" a contractelor hidro
FMI a mai cerut tăierea "imediată" a contractelor hidro paguboase, care afectează toţi contribuabilii, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. "Cetăţenii români care sunt proprietari ai întreprinderilor de stat pierd între 175 şi 275 de milioane de euro pe an numai de la Hidroelectrica din cauza acestor contracte abuzive", a spus el. Până acum s-au reziliat contractele unor societăţi aflate tot în portofoliul statului, respectiv CNH, Salrom şi Patinoarul Braşov. La acestea se adaugă Luxten. Hidroelectrica negociază acum cu traderii cu care are contracte directe de vânzare a energiei electrice creşterea preţurilor de livrare cu 20%-25%, pe care să le aplice retroactiv de la 1 ianaurie, precum şi reducerea cantităţilor cu 10%-20%, a declarat vineri Dragoş Zachia, directorul general al companiei.