Şi-au făcut o carieră din ceramică de 6.000 de ani

Despre Cultura Cucuteni învăţăm la şcoală şi ni s-ar putea părea ceva pierdut în negura timpului, cu mii de ani în urmă, însă românii au redescoperit-o şi unii chiar şi-au dedicat cariera acestei culturi.

Respinşi de unii, pe motiv că nu ar fi creatori de artă tradiţională, maeştrii vaselor de ceramică neolitică se situează undeva la graniţa dintre artă şi meşteşug popular. Ceramica de Cucuteni a zilelor noastre, lucrată cu tehnica străveche, reconstituită astăzi, este deosebit de frumoasă şi foarte greu de realizat, însă conflictul cu piaţa de kitsch îi exilează pe artişi la periferia breslei, în loc să le asigure o poziţie privilegiată.

Doi dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi creatori ai ceramicii de Cucuteni sunt soţii Nicoleta şi Ion Mitroi, din Măldăieni (lângă Roşiori), care au făcut o pasiune pentru ceramica neolitică. „Eu văd povestea asta cu arta populară sub o altă formă, pentru că sunt absolvent al Institutului de Artă din Bucureşti, iar mentorul meu este Constantin Brâncuşi”, spune Ion Mitroi. Partea şi mai interesantă a carierei lui Ion Mitroi este că a început să creeze ceramică neolitică după începerea crizei economice, găsind în aceasta o soluţie de a putea trăi cât de cât decent din creaţia artistică.

„M-am apucat de ceramică de vreo doi ani. În facultate am avut mai multe teme la alegere, iar eu am ales Cucuteni, care mi s-a părut cea mai vastă dintre culturi. Este o ceramică specială. Se lucrează la mână, nu la roată, cum mai încearcă unii să o facă. Suntem, oricum, foarte puţini cei care facem o astfel de ceramică”, mai spune artistul. Nicoleta Mitroi, soţia lui Ion Mitroi, a început cu zece ani în urmă să creeze ceramică neolitică, fiind inspirată de cercetările pe care soţul ei le făcea în timpul facultăţii. Talentul a făcut-o cunoscută şi apreciată, iar acum este coordonatorul unui cerc de artă populară la Casa de Cultură din Roşiori.

O altă artistă specializată în ceramică de Cucuteni este Ionela Mihuleac, născută chiar la Cucuteni, în judeţul Iaşi, absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi membră a Uniunii Artiştilor Plastici. Este şi preşedintele Asociaţiei „Ars continua”, creată pentru a promova cultura neolitică Cucuteni în lume. „Am început din curiozitate şi de plăcere, după o expoziţie. Nu prea este comercial acest stil. Este multă muncă, trebuie să respecţi şi formele, şi culorile. Am început de la ideea că ceramica aceasta este unică şi are o sacralitate. Fiind din Cucuteni, încerc să fiu cât mai aproape de tehnica de atunci”, spune Ionela Mihuleac.

Şi Nicolae Moldovan este cunoscut pentru ceramica neolitică. Artistul bucureştean este absolvent al Secţiei Ceramică din cadrul Academiei de Artă „Nicolae Grigorescu”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 2004. „Încă din primii ani de academie m-a interesat cultura Cucuteni. Am fost atras de formă în primul rând, apoi de culoare. Am ajuns să folosesc această tehnică şi la lucrările de sculptură, cum se poate vedea şi la actuala expoziţie de la Galeria Galateea, deschisă până în luna februarie. Vasele se modelează din aproape-n aproape, fără ajutorul roţii olarului, apoi se pictează, se lustruiesc cu o piatră şi sunt arse la 1.000 de grade Celsius”, spune Nicolae Moldovan, care se bucură de aprecierea multor iubitori de ceramică.