Turismul românesc, la pământ

România se află pe ultimul loc din Europa din punct de vedere al numărului de turişti străini care s-au cazat în hotelurile de la noi din ţară. Anul trecut, numărul nopţilor petrecute de turiştii străini în structurile de cazare de la noi din ţară a fost de 2,5 milioane, în scădere cu circa 22% faţă de 2008. România aproape că nu există pe harta turistică a Europei.

Hotelurile din staţiunile balneoclimaterice stau să cadă, mobilierul din unele unităţi de cazare e moştenit de pe vremea lui Ceauşescu, iar serviciile de proastă calitate, dar la preţuri exorbitante sunt regula ofertei turistice româneşti.

Toate aceste "miracole" româneşti sunt promovate însă în străinătate de ministerul de resort. Ba chiar Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), s-a plâns în repetate rânduri că banii alocaţi anul acesta pentru promovarea turismului sunt prea puţini. Cele 5 milioane de euro de anul acesta nu reprezintă nici măcar jumătate din cele 12 milioane de euro avute la dispoziţie la începutul anului trecut pentru promovare turistică. Ministerul Turismului a cheltuit, în 2009, 7,1 milioane de euro pentru promovarea turismului, din care s-au realizat mai multe campanii de promovare a României pe plan extern şi intern şi s-a cumpărat publicitate la radio şi televiziuni.

PE ULTIMUL LOC ÎN UE
Rezultatele promovării au întârziat să apară, în timp ce situaţia turismului românesc a ajuns dezastruoasă. Statisticile europene arată că România se clasează pe ultimul loc la numărul de nopţi pe care străinii le-au petrecut în hotelurile de la noi din ţară. Potrivit Eurostat, numărul de nopţi pe care străinii le-au petrecut în hotelurile de la noi din ţară a înregistrat anul trecut o scădere de circa 22% faţă de 2008, ajungând la 2,5 milioane. Aceeaşi statistică spune că în Spania numărul de nopţi pe care străinii le-au petrecut în hoteluri este de 141,6 milioane, în Austria cifra ajunge la 75,7 milioane, în Italia - 102,2 milioane, în Germania - 43,2 milioane de nopţi, iar în Franţa - 63,8 milioane de nopţi.

CÂND ADUNI MERE CU PERE
Nu degeaba am luat aceste ţări ca exemplu, deoarece însăşi Elena Udrea face comparaţii între bugetul de promovare din aceste ţări cu România. Ministrul nu spune nimic despre rezultatele înregistrate de turismul din aceste ţări. Udrea a făcut comparaţie între bugetul alocat pentru promovarea turismului românesc şi cel din Austria, Ungaria, Spania, Turcia, Germania, Italia şi Franţa.

Ministrul a uitat să menţioneze calitatea serviciilor oferite de operatorii din turism în aceste ţări, calitatea structurilor de cazare, precum şi încasările şi ponderea acestora în PIB din ţările respective.




"Precizăm că bugetul de 5 milioane de euro alocat în 2010 pentru promovarea turismului românesc este cu 50% mai mic decât bugetul de anul trecut. Spre comparaţie, Austria are în acest an un buget de 32 milioane de euro pentru acţiunile de promovare a turismului, în timp ce ţări precum Ungaria, Spania, Turcia, Germania, Italia, Franţa au alocat în 2009 sume în valoare de 22 milioane de dolari, 131 milioane de euro, 80 milioane de dolari, 25 milioane de euro, respectiv 73 milioane de euro", potrivit MDRT.

PROMOVARE LA ALŢII
Aceste bugete generoase au avut însă şi rezultate directe în încasările din turism, motiv pentru care ţările respective îşi permit să aloce în continuare sume frumuşele pentru promovare. "Turismul generează procente importante din PIB-ul ţărilor vecine, care au ştiut să promoveze această ramură. Oferim doar câteva exemple: Grecia - 15%, Ungaria - 9%, Croaţia - 22%", potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

În timp ce încasările din turism de la noi din ţară au fost anul trecut de 1,21 miliarde de dolari, în Austria acestea au fost de 18,43 miliarde de dolari, în Turcia - 17,54 miliarde de dolari etc., potrivit ANAT.

 

Reclamă sau infrastructură?
Prioritatea numărul unu a României în domeniul turismului ar trebui să fie investiţiile masive în infrastructură, astfel încât calitatea serviciilor şi a cazării să nu mai ridice nici o problemă, avertizează operatorii din turism. Specialiştii în domeniu sunt de părere că reclama cea mai bună este cea făcută "din gură în gură", adică de la om la om. "Dacă vine la noi în ţară un turist german şi este cazat în condiţii mizere, nu primeşte servicii de calitate şi mai dă şi o căruţă de bani pentru acestea, el nu va recomanda prietenilor săi să ne viziteze.

Din contră, reclama va fi una pe măsura serviciilor proaste de care a beneficiat", ne-a explicat Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al ANAT. Totuşi, Udrea e optimistă şi continuă să facă lobby pentru a obţine bani mai mulţi de promovare. "Legătura între aceste campanii şi evoluţia numărului de turişti nu este una directă şi nici imediată. (...) au fost ignoraţi complet factori importanţi care au dus la scăderea circulaţiei turistice nu doar în România, ci la nivel mondial, cum ar fi criza economică globală", se menţionează într-o precizare a MT.