Un inventator român revoluţionează energia

Un român revoluţionează energiile verzi în plină criză economică mondială şi sub ame­ninţarea încălzirii economice globale. Randamentul morilor de vânt ar putea creş­te cu 30%, iar consumul avioanelor ar putea scădea în aceeaşi măsură.

Inginer de profesie, Constantin Doinel Ungureanu a fost şef de laborator de aerodinamică la Institutul de Cercetări al Armatei de la Clinceni, iar ulterior la In­sti­tutul Naţional de Cercetări Aero­spa­ţi­a­le. În 2004, a început să cerceteze aplicarea te­o­riei constructale formulată de alt savant român, Adrian Bejan, de la Duke University.

Teoria lui Bejan spune că prin desfăşurarea imperfecţiunilor unui sistem în mod uniform se obţin cele mai bune rezultate posibile. "Lucrurile măreţe sunt simple. Să luăm exemplul dizgraţios al unui cocoşat. Dacă am reuşi să topim această cocoaşă şi să o di­se­minăm cât mai uniform sub pielea bietului om, am obţine, poate, în final un prinţ, mai rotofei desigur, dar un prinţ care nu ar fi dizgraţios şi care poate şi-ar întâlni prin­ţe­sa. Teoria constructală constă tocmai în diseminarea imperfecţiunilor în întreg sistemul, obţinându-se un sistem optim", a declarat pentru Jurnalul Naţional Constantin Ungureanu.


EFICIENŢĂ MAI MARE CU 30%
În luna aprilie 2005 a depus la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) o cerere de brevet pentru o suprafaţă portantă unde se aplică teoria constructală în dinamica fluidelor. Mai exact, suprafeţele construite cu anumite rizuri tind să accelereze sau să frâneze fluidul respectiv, în funcţie de necesitate.

"La finele anului 2007 am experimentat, în tunelul aerodinamic al Facultăţii de Energetică Bucureşti, sub controlul prof. dr Ing Codrin Isbăşoiu şi cu sprijinul academicianului Mircea Cazacu, primele modele foarte simple ale unei aripi/pală de turbină conformă cu teoria constructală, rezultând creşteri de 25%-30% ale eficienţei acesteia faţă de una normală", spune Ungureanu.

În domeniul energetic, aceste inovaţii pot fi folosite pentru creşterea randamentului la turbinele eoliene. Îmbunătăţirea ar ajunge de la 10%, pentru turbinele cu 10 pale, până la 30%, pentru cele cu turbină monopală. "Înlocuind actualele turbine hidraulice de la Bicaz sau Porţile de Fier am obţine cu 30% mai multă energie electrică", precizează inginerul, care are deja patru brevete la activ.


TRANSPORT MAI IEFTIN
Rizurile de pe suprafeţe, numite ribleturi, pot aduce multiple avantaje şi în transporturi. În aviaţie, noile tipuri de aripi constructale permit ridicarea cu maxim 30% mai multă încărcătura la aceeaşi putere. Boeing este deja interesat de domeniu.

În acelaşi timp, în domeniul auto se poate ajunge la reducerea cu acelaşi procent a costurilor cu combustibilii. "Nu este neapărată nevoie ca tabla maşinilor să fie realizată cu striaţii, ci să fie aplicate nişte folii speciale", completează inginerul. El spune că des­co­pe­ri­rea poate fi utilizată şi la construcţia de va­goane sau de vapoare. Deja se comercializea­ză costume de ciclişti sau de scafandri cu astfel de rizuri asemănătoare pielii unui rechin, unul dintre cele mai bune exemple din na­tu­ră pentru teorie. Inginerul Ungureanu lu­crea­ză la noi experimente şi speră ca pâ­nă la finele anului să realizeze prima aripă constructală de di­mensiuni mari din România.

În lume, cer­ce­tări cu privire la această nouă ramură şti­in­ţi­fică se fac la Duke University, locul unde predă "părintele" teoriei constructale, Adrian Bejan. Science Daily scria în apri­lie 2009 că toate sistemele fluide, de la lo­co­mo­ţie până la formarea deltelor, evoluează în timp pentru a balansa şi minimaliza imperfecţiunile.