Cine cade în groapa săpată pentru PSD

Iohannis Klaus Werner a pierdut clar alegerile convocate cu obiectivul instalării unei puteri unipersonale. Ratarea țintei a declanșat o rearanjare a plăcilor tectonice în subteranele politicii românești. Dirijorul de la Cotroceni nu și-a închipuit niciun moment că războiul pe care îl duce de patru ani împotriva PSD va consemna că marea bătălie din 6 decembrie poate avea alt câștigător decât partidul prezidențial. Dominat de un orgoliu care îi întunecă logica în multe momente, IKW nu acceptă noua hartă politică a României, având acum reacția taurului scos în arenă la vederea steagului roșu fluturat de toreador. Postura de looser îl înfurie; acțiunile pe care le întreprinde pentru a repara dezastrul politic pe care l-a declanșat sunt și ele caracteristice unui șef care și-a pierdut busola. Aruncă  pisica moartă peste gard, în curtea de la Modrogan, obligându-l la demisie pe Orban, programat să fie premier pe vecie. Pentru a umple „golul”, îl trimite pe Nicolae Ciucă în Palatul Victoria, să se obișnuiască în haina civilă, care nu-l prinde. Plasarea generalului într-o poziție de viitor premier este folosită de neomarxiști pentru a se distanța și mai clar de PNL și de Cotroceni și a-i șantaja în cadrul coaliției de guvernare. PSD, redevenit principalul partid al țării, stă la cotitură pentru a pregăti următoarea confruntare, știind că a câștigat bătălia, dar nu și războiul cu Iohannis. Președintele a pierdut și doi posibili pioni pe care putea să-i folosească la nevoie. PMP și Pro România dispar din Parlament, în locul lor apare o nouă forță, AUR, puternic determinată, care are ca prim obiectiv suspendarea președintelui pentru încălcarea gravă a Constituției. Consultările cu partidele pentru un nou guvern sunt un simulacru ieșit din norma constituțională. Referendumul lui Iohannis arată că proverbul „cine sapă groapa altuia, cade în ea” are mare consistență la români.