Competența transversală dusă în Suedia de președinte

Șefi de stat și premieri din UE s-au reunit la Goteborg pentru a defini pe ce căi vor merge țările lor spre o Europă mai educată și mai echilibrată social. Formatul reuniunii, de lucru, a fost unul deschis, în ateliere, la care au stat alături decidenții și cetățenii, cu prioritate tineri. Educația, accesul pe piața forței de muncă, mobilitatea în UE sunt mereu abordate la nivel înalt, dar miezul discuțiilor și deciziile luate la summit-uri ajung la populație prin comunicări parțiale, puțin explicite.

Nici de această dată președintele Iohannis, reprezentantul României la Consiliul European, nu a reușit să ne lămurească în privința celor discutate la o reuniune la nivel înalt la care participă, deși a dat un interviu la plecare, a răspuns unor întrebări înainte de a intra la sesiunea de lucru și a difuzat intervenția pe care a avut-o în panelul în care a fost repartizat. Din acest speech am aflat că trebuie „să ne concentrăm pe dobândirea de competență transversală”, adică să asimilăm o gamă largă de competență la vârstă fragedă, dar și că România aderă la Cadrul european pentru ucenicie, un program despre care chiar nu există informații sau acțiuni practice. Surprinzător, președintele a avut cuvinte de laudă pentru „modificările legislative recente, care asigură un număr suplimentar de stimulente pentru o repartizare echitabilă a forței de muncă la nivel național”. La fel, Iohannis s-a declarat adeptul Europei sociale de care „avem nevoie”. La Goteborg a avut loc și o reuniune informală a liderilor, informațiile despre conținutul discuțiilor venind însă din alte surse. Astfel, aflăm că Macron a propus echilibrarea salariului minim în UE, ca o condiție pentru integrarea în zona euro. Aceasta ar valida politica salarială promovată de PSD-ALDE. Accesul la fondurile UE ar fi condiționate de politici fiscale armonizate, ceea ce va complica acordarea de facilități compensate din bugetul Uniunii.